EDITORIAL – Iubesc… deci exist

Iubim pentru ca acesta este singurul mod in care stim sa fim. Am inceput prin a iubi vocea si mana calda a mamei, iar apoi povestile bunicului spuse la gura sobei. Cativa ani mai tarziu am iubit privind pe furis, din spatele perdelei, sa-l vedem pe baiatul de la 3. Am iubit apoi prin sali de cinema si pe aleile din parc, prin cafenele si camine studentesti, impartind o eugenie si un pahar de iaurt. Iubim si acum, mai matur si mai rational, ne place sa spunem, dar cu aceeasi pasiune ca si la inceput. Iubim pentru ca fiecare joc de-a dragostea e ca si o partida de poker, in care miza este totul sau nimic.

Riscul emotional ne face sa apreciem, asa cum se cuvine, aroma cafelei de dimineata si parfumul ramurilor inflorite de liliac. Iubim fara regrete, chiar daca dragostea ne-a dat, de-a lungul timpului, suficiente motive sa renuntam la altruism. Am invatat sa ne reinventam dupa fiecare „meci” pierdut si sa ne reintoarcem in „arena” acordand „adversarului” prezumtia de nevinovatie, pentru ca, nu-i asa, fiecare batalie porneste de la zero.

In dragoste suntem dezbracate de stereotipuri sociale si clisee morale. In aceasta confruntare a chimiilor, virtutile stau in zambete, priviri furate intamplator si emotii. Este un meci fara reguli scrise, in care arbitrul, absent de cele mai multe ori, ar trebui sa fie ratiunea. Dar cate dintre noi am invatat sa iubim rational, cand roiurile de fluturi sunt unice indicatoare ale pasiunii?! Putine sunt cele care opresc in intersectiile vietii si acorda importanta prioritatii de dreapta. Caci daca judecata ne-ar fi cuvant de lege niciodata nu am intelege cum pot trai un milion de fluturi intr-un stomac.

Ca singura fiinta rationala de pe Terra, alegem, zi de zi, sa traim lipsite de judecata si gandire, simtind, iubind, empatizand. Este in firea noastra, gravat in materialul genetic, de la Lilith si pana la Julieta, trecand spre contemporaneitate fara nicio intrerupere.

E ca si cum, de-a lungul miilor de ani, istoria s-a repetat cu fiecare Tristan si Isolda, cu fiecare Paris si Elena. Dragostea a reusit ceea ce nici macar dinozaurii nu au putut sa faca. Sa ramana neschimbata traversand spatiul si timpul, erele geologice si cataclismele care au zguduit Pamantul. Caci iubirea este singurul lait-motiv atat in istorie, cat si in literatura, atat in arta, cat si in moda, iar lipsa de ratiune ne spune ca ea va dainui si dincolo de Calea Lactee.
Sursa: Tania Purcaru