In 1987, cand Ioan Gyuri Pascu a fost cooptat in Divertis, i-am spus lui Toni Grecu ca a facut o miscare foarte inteligenta. Grupul de umor avea nevoie de sange proaspat, iar Gyuri avea nevoie de un cadru in care sa poata sa isi arate imensele calitati artistice. Am stat o perioada prin preajma grupului si am vazut ca Toni era cel care organiza evenimentele, dupa cum, in perioada in care am scris pentru grupul Vacanta Mare, am vazut ca baietii se lasau pe mana lui Nicu Dragosin atunci cand venea vorba de organizarea turneelor.
S-au spus multe despre Adrian Paunescu si Cenaclul Flacara dar miscarea culturala a fost locul in care au devenit cunoscuti multi dintre idolii unor generatii (maramuresenii nostri Stefan Hrusca si Ducu Berczi fiind printre ei) sau au activat vedete deja consacrate.
Sunt doar cateva exemple care mi-au venit in minte zilele astea, cand am participat la deschiderea celei de-a saptea editie a unei tabere internationale de arte organizata pentru copii la Valenii Somcutei.
Pornita din dorinta arhitectului Ionel Vitoc de a-si vedea nepotii din Statele Unite si copiii rudelor din Canada sau Danemarca, tabara a ajuns la a saptea editie. Alaturi de copiii veniti din strainatate au participat si copii din sat, dar si din Baia Mare sau Bucuresti.
In fiecare an au fost in tabara 12-16 copii, in 2015 fiind grupul cel mai numeros, 21 de iubitori de arte fiind stransi in tabara.
Sotia arhitectului, medicul Cristina Vitoc, spunea ca e necesara o astfel de instruire a copiilor, pentru a putea sa aprecieze arta, chiar daca invataceii de azi nu vor profesa in domeniu. Tabara a fost, la inceput, axata pe pictura, dar apoi si-a extins domeniul de activitate. Copiii au invatat sa picteze, sa faca lucrari grafice, sa modeleze in lut, sa exerseze arta cusutului, sa recite, sa pregateasca placinta creata, in cele sapte editii fiind prezenti artisti cunoscuti in aceste domenii. Gheorghe si Iudita Craciun, Valeriu Teodorescu, Gheorghe Demetriade, Mircea Ardelean, Virginia Selegean, actorii Melania Ursu, Elena Ivanca, Florin Suciu Buh fiind doar cateva nume ale celor ce au instruit copiii ce au ajuns in tabara de arte din satul chiorean.
In 2015 s-au mai adaugat doua provocari artistice pe lista. In Valeni au ajuns si profesorul de canto Marina Simionescu si dirijorul Constantin Rapa. Ei asteptau a doua zi instrumente muzicale si, dupa cum spuneau, urmau sa ii pregateasca in acest domeniu pe copiii din tabara. Munca lor se va vedea la final cand urmeaza sa fie organizat un concert la care sunt asteptate sa participe nume mari, dar care au fost trecute sub tacere, inca, de catre organizatori.
Cea de-a doua provocare este arta fotografiei, pentru asta fiind cooptata Alina Bondrea, fotograf si designer, fosta colega si prietena cu Ileana Horoba, prezenta si ea in tabara, cea care le-a promis copiilor ca se vor „juca frumos” facand obiecte din ceramica.
Stand pe margine, chitibusar, gasesti lucruri de reprosat. Important este insa ca tabara merge mai departe si ca in sat exista un organizator de astfel de evenimente. Dupa cum am mai spus de multe ori, artistii trebuie lasati in lumea lor, in care rotitele nu se invart cum trebuie. Daca s-ar invarti normal, nu ar mai aparea creatia. Ei trebuie sa dea mana cu cineva caruia rotitele sa ii functioneze asa cum trebuie.
Am remarcat faptul ca Cristina Vitoc a recunoscut ca ea este mana dreapta („si cea stanga”, a completat cineva), dar creierul taberei e Ionel Vitoc. Marina Simionescu spunea ca asteapta cu nerabdare sa vada ce se va intampla in tabara, despre care nu stia prea multe dar stia despre arhitectul clujean cu mama originara din satul chiorean ca este un bun organizator.
Ma gandesc ca s-a tot spus despre romani, in general, ca sunt priceputi si descurcareti, dar le lipseste organizarea. Prieteni care au lucrat sau mai lucreaza in strainatate mi-au spus ca ar trebui mai multa disciplina si rigoare si in Romania.
Nu intamplator perioada cea mai infloritoare a tarii noastre a fost in vremea cand era condusa de regi germani. Nu spun eu asta, au recunoscut-o pana si comunistii care raportau productia (umflata din condei, de altfel) din fiecare an la cea din 1938, an socotit drept anul de varf al economiei romanesti. Si, cu toata minciuna din cifre, nu putea fi ajuns la acel nivel. Nu are rost sa detaliem, dar eram atunci pe primul loc in Europa si pe locul sase in lume la productia de petrol, pe locul doi in Europa la aur si gaze naturale, produceam locomotive la Resita, aveam santiere navale si patru fabrici de avioane.
Cursul istoriei ne-a dus intr-o directie gresita si acum dam disperati din maini, in dorinta de a ne gasi drumul firesc. Din cand in cand apar oameni cu idei si capacitate de a gasi fonduri pentru a le pune in practica. Dar, pentru ca ideea sa prinda contur, este nevoie de organizare, totul trebuie programat matematic.
Romania are nevoie de organizatori, indiferent daca e vorba de cei ce organizeaza evenimente culturale, se ocupa de administratie sau pun bazele unei afaceri. Trebuie sa facem uitate carpelile de tip balcanic si sa ne organizam viata altfel. Iar daca nu reusim singuri, sa le dam sprijin celor al caror creier functioneaza mai riguros ca al nostru.
Sursa: Ioan Buda Tetu
– Servicii de creare site web
