Egiptenii merg sambata si duminica, 16 si 17 iunie, la urne in plina criza politica pentru al doilea tur al primelor alegeri prezidentiale de la inlaturarea de la putere a lui Hosni Mubarak, in care se vor confrunta fostul militar Ahmad Shafiq cu Mohammed Morsi, din partea Fratilor Musulmani.
Cozi de asteptare lungi s-au format la Cairo in fata unor birouri de vot chiar inainte de deschiderea lor, la ora locala 08.00 (09.00 ora Romaniei).
Sute de persoane nerabdatoare sa voteze asteptau in fata unei scoli transformate in birou de vot in cartierul Shobra, din Cairo, unde locuiesc numerosi copti (crestini din Egipt).
„Voi vota pentru cel care va garanta securitatea si siguranta comunitatii noastre si a tarii”, a afirmat Makram, un tanar egiptean in varsta de 30 de ani.
Aproximativ 150.000 de militari si numerosi politisti au fost mobilizati pentru a asigura securitatea birourilor de vot care se vor inchide la ora 20.00 (21.00 ora Romaniei).
Aproximativ 50 de milioane de alegatori sunt chemati la urne sambata si duminica pentru a-i departaja pe cei doi candidati. Rezultatele oficiale sunt asteptate la 21 iunie.
Cursa prezidentiala a divizat tara intre cei care se tem de o revenire a fostului regim daca va fi ales Shafiq si cei care resping intrarea religiei in politica in cazul victoriei Fratilor Musulmani.
Morsi a castigat primul tur al alegerilor prezidentiale cu 24,7 la suta din voturi. Shafiq a obtinut 23,6 la suta.
Cel de-al doilea tur are loc pe fondul unor turbulente politice care ar putea antrena mentinerea la conducerea Egiptului a Consiliului suprem al fortelor armate (CSFA), caruia Mubarak i-a predat puterea dupa ce a demisionat.
Militarii au promis sa predea conducerea tarii civililor dupa alegerea presedintelui.
Dar joi, inalta Curte Constitutionala a invalidat rezultatele scrutinului legislativ pentru un viciu in legea electorala, declarand astfel Parlamentul dominat de islamisti „ilegal”. Ea i-a permis, de asemenea, lui Shafiq sa ramana in cursa in pofida unei legi care interzice prezentarea la alegeri a unor oficiali ai fostului regim.
Puterea legislativa ar putea, prin urmare, sa revina armatei pentru o perioada nedeterminata.
Sursa: Mediafax