Recuperarea economica a Romaniei va continua in 2014, cu o majorare a Produsului Intern Brut real de 2,2%, cu o crestere a cererii interne, sustinuta de o mai mare absorbtie a fondurilor europene si o majorare a creditelor acordate sectorului privat, conform unui raport al Fondului Monetar International. Pentru 2015 este estimata o crestere a PIB real de 2,5%.
Raportul semnaleaza ca in 2013 este asteptata o crestere economica de 2%, sustinuta de revenirea la normal a sectorului agricol, dupa seceta de anul trecut, si de cresterea exporturilor, in special in tarile non UE. Prima estimare privind cresterea cu 0,3% a PIB real in trimestrul al doilea (1,3% anual) este in linie cu proiectiile.
Inflatia este de asteptat sa scada in continuare in a doua jumatate din 2013, pana la 3,3% la finele anului, in intervalul tintit de BNR, de 2,5+/—1% , datorita, printre altele, recoltei agricole bune, care va determina o reducerea a preturilor la produsele alimentare. Inflatia va continua sa scada in 2014, pana la 3% la finele anului, si 2015, la 2,9%.
Deficitul de cont curent se va reduce la 2% din PIB in 2013. Cererea interna ramane slaba, iar importurile cresc cu un ritm mai lent decat exporturile. In 2014-2015 deficitul de cont curent este de asteptat sa creasca usor, pana la 2,5%, respectiv, 2,7% din PIB, iar cererea interna va incepe sa isi revina.
Cu rambursarile considerabile catre FMI, rezervele internationale vor scadea de la 34,1 miliarde euro in 2013 la 31,6 miliarde euro in 2014 si 30,5 miliarde euro in 2015.
Raportul semnaleaza insa ca exista o serie de riscuri. O recesiune mai indelungata si reaparitia unor tensiuni financiare in zona euro ar putea sa franeze exporturile, sa declanseze o reducere in continuare a investitiilor straine si sa accelereze reducerea gradului de indatorare bancara. O incetinire mai acuta decat cea asteptata pe pietele emergente ar putea avea, de asemenea, un impact negativ asupra exporturilor si cresterii economice. Mai mult decat atat, o politica monetara mai stricta in economiile avansate ar putea declansa iesiri de capital, iar investitorii vor reevalua mai bine riscurile de portofoliu si incasarile.
Oricare dintre aceste evolutii va pune presiune asupra cursului de schimb, ceea ce va influenta bilanturile bancilor si investitorilor privati, avand in vedere volumul mare de imprumuturi in moneda straina. In plus, noile incertitudini dinaintea alegerilor din 2014, in special alegerile prezidentiale, ar putea afecta increderea investitorilor si a consumatorilor.
Intr-un scenariu negativ, zona euro va aluneca inapoi in recesiune mai profunda si va submina increderea investitorilor in regiune. In acest scenariu, exporturile Romaniei in perioada 2013-2015 in zona euro, principalul partener comercial, investitiile straine directe si alti indicatori vor fi la un nivel mai scazut decat in scenariul de baza. Acest lucru ar slabi, de asemenea, cererea interna si adanci deficitul de cont curent in perioada 2013-2015.
Cresterea economica se va reduce, conform scenariului negativ, cumulat, cu circa 2,5 puncte procentuale, la 1,5% in 2013, 0,3% in 2014 si 2,3% in 2015. Intrarile nete mai mici de capital vor necesita o finantare externa aditionala de cinci miliarde euro, care ar fi acoperita de plati de la Fond, UE si Banca Mondiala si trageri limitate din rezervele internationale. In acest scenariu, vor fi probabil necesare masuri fiscale suplimentare in 2013 pentru indeplinirea obiectivelor programului.
Sursa: Agerpres
– Servicii de creare site web
