Parlamentul de la Pristina a adoptat, duminica, 17 februarie, declaratia de independenta a Kosovo, care a fost citita in plenul legislativului de catre premierul Hashim Thaci. ”Noi, liderii poporului nostru, alesi in mod democratic, proclamam prin aceasta declaratie statul independent si suveran Kosovo. Aceasta declaratie reflecta dorinta poporului”, a subliniat seful executivului. Dobandirea statului de republica de catre Kosovo a starnit ingrijorare, nu doar in randul nationalistilor. Autoritatile din mai multe tari, inclusiv din Romania, au sugerat ca decizia da apa la moara separatistilor, care ar putea veni cu pretentii de autonomie teritoriala pentru grupurile etnice pe care le reprezinta.
Primita cu un entuziasm popular debordant de zeci de mii de locuitori din Kosovo, declaratia a fost imediat respinsa de conducerea de la Belgrad, care a reiterat, prin mai multe voci autorizate, ca nu va recunoaste niciodata independenta provinciei. In Serbia, in ciuda apelurilor la calm, au izbucnit violente chiar in cursul serii de duminica, mai multe sute de persoane iesind in strada ca sa protesteze impotriva declararii independentei Kosovo.
Aliatul Serbiei, Rusia, a cerut Natiunilor Unite sa actioneze ”fara intraziere” pentru anularea proclamatiei de independenta a Kosovo, dupa cum a precizat un comunicat de presa al Ministerului de Externe de la Moscova.
Washingtonul, cunoscut sustinator al independentei Kosovo, a anuntat ca a luat nota de faptul ca provincia s-a desprins de Serbia, relateaza Reuters. ”Washingtonul analizeaza problema si o dezbate cu partenerii sai europeni. Vom emite un comunicat de presa pe aceasta tema in scurt timp”, a precizat Departamentul de Stat al SUA.
Uniunea Europeana a facut un apel la calm in Balcani dupa ce provincia Kosovo si-a declarat unilateral independenta. Unele dintre statele membre ale forului comunitar, precum Franta si Marea Britanie, au salutat imediat decizia parlamentului de la Pristina, iar altele, ca Germania si Italia au pledat pentru calm si moderatie.
Bulgaria a anuntat ca se va pronunta cu privire la declaratia unilaterala a independenta a Kosovo abia dupa reuniunea Consiliului de Afaceri Generale si Relatii Externe al UE (CAGRE), din 18 februarie, de la Bruxelles.
Presedintele ceh Vaclav Klaus a avertizat, insa, asupra efectului de domino pe care independenta Kosovo il poate avea asupra altor state din Europa. ”O asemenea decizie nu a mai fost luata dupa Al Doilea Razboi Mondial”, a subliniat el, adaugand ca ”unele entitati din alte state s-ar putea gandi oricand ca nu se simt in regula in cadrul unui stat mare din care fac parte in prezent”. 
Romania isi face publica pozitia fata de Kosovo luni dupa-amiaza
De altefel si autoritatile de la Bucuresti au fost destul de rezervate in declaratii. Presedintele Basescu a spus ca dobandirea independentei de catre Kosovo poate fi un semnal ingrijorator. Pe de alta parte, ministrul de xterne, Adrian Cioroianu, a precizat ca ”o declaratie nationala referitoare la ultimele evolutii din Kosovo va fi facuta luni, in a doua parte a zilei”.
Numele Romaniei a fost pomenit de catre agentiile de presa in legatura cu aparitia statului Kosovo. In vreme ce unele au insistat pe faptul ca ar putea sa apara probleme in Transilvania prin cresterea pretentiilor de autonomie teritoriala, altele au dat Romania ca exemplu de buna colaborare cu etnicii unguri.
Situatia in plan intern pare destul de complicata, mai ales ca vine pe fondul inregistrarii ca partid ca Uniunii Civice Maghiare, formatiune radicala care militeaza pentru autonomia regiunii Harcov si care are tot mai multi adepti, dar si pe cel al alegerilor locale si nationale, unde UDMR are nevoie de un mesaj puternic ca sa se poata mentine ca partid parlamentar. Prin urmare, nu e de mirare ca oficialii romani ezita sa spuna ”da” ori ”ba”.
Separatistii au prins aripi dupa declararea independentei Kosovo
Desi in discutiile si luarile de pozitie care au precedat evenimentul din 17 februarie, s-a incercat intens acreditarea ideii ca situatia din Kosovo nu poate crea un precedent, imediat dupa declaratia de independenta a parlamentului de la Pristina, mai multe regiuni separatise din lume si-au reiterat aspiratiile de independenta.
Abhazia si Osetia de Sud, doua regiuni separatiste din Georgia, au anuntat ca vor cere Rusiei si ONU recunoasterea independentei lor. Iar autoritatile enclavei armene Nagorno-Karabah din Azerbaidjan au declarat ca ”impartasesc dorinta Kosovo de a fi subiecti de drept international ca state independente”.
Declaratia de independenta de la Pristina ”este o lectie de urmat in materie de solutionare pacifica si democratica a conflictelor de identitate si de apartenenta”, a sustinut purtatorul de cuvant al guvernului din Tara Bascilor, Miren Azkarate. Aceasta pozitie a fost exprimata dupa ce in ajun, executivul spaniol – care se confrunta cu manifestari separatise in Tara Bascilor si in Catalunia – isi reiterase opozitia fata de o proclamare unilaterala a independentei provinciei Kosovo.
Recunoasterea Kosovo, o decizie individuala a membrilor UE
Recunoasterea sau nerecunoasterea independentei Kosovo nu va fi rezultatul unei decizii comune a Uniunii Europene, ci va fi lasata la latitudinea fiecarui stat membru, si asta pentru ca nu exista un consens in cadrul UE pe acest subiect, in ciuda apelurilor la unitate adresate de presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso.
Pana in prezent, cel putin sase state europene si-au exprimat in mod repetat intentia de a nu recunoaste declaratia unilaterala de independenta a Kosovo, sau cel putin nu imediat. Aceste tari sunt Bulgaria, Cipru, Grecia, Romania, Slovacia si Spania, care se tem ca secesiunea Kosovo de Serbia va crea un precedent, in conditiile in care toate aceste tari au pe teritoriul lor minoritati etnice.
In ciuda divergentelor de opinii, oficialii europeni au dat sambata unda verde trimiterii unei misiuni civile, formata din politisti, procurori, judecatori si functionari vamali, denumita Eulex si care va fi responsabila cu supravegherea independentei Kosovo. Capitalele europene si-au dat formal acordul pentru desfasurarea a circa 2000 de persoane in Kosovo. Misiunea UE va inlocui misiunea Natiunilor Unite care a administrat provincia de la interventia militara a NATO din 1999. 
Kosovo
Capitala – Pristina (Priština – Prishtinë)
Suprafata – 10,887 km²
Populatia – aprox. 2,2 millioane
– 92% albanezi
– 5,3% sarbi
– 2,7% altii
Limbi oficiale – albaneza, sarba
Moneda – Kosovar
Republica – 17 februarie 2008, cand si-a declarat independenta fata de Serbia.
Presedinte interimar – Fatmir Sejdiu
Premier interimar – Hashim Thaçi
Sursa: Rompres, eMM.ro
– Servicii de creare site web
