Sefii de stat si de guvern se reunesc marti seara la Bruxelles pentru un tur de orizont consacrat in special unei analize a scrutinului european, marcat de sfidare sau respingere, in special in Franta, unde extrema dreapta a devenit prima forta a tarii.
Presedintele francez Francois Hollande a cerut luni Uniunii Europene sa „se retraga acolo unde nu este necesara” pentru a fi eficienta, la o zi dupa un scor istoric obtinut de eurofobi la alegerile europene. „Europa a devenit ilizibila, sunt constient de aceasta, indepartata, si, pentru a spune tot, de neinteles, chiar si pentru state”, a declarat Hollande intr-o interventie televizata.
Apreciind ca „acest lucru nu poate sa mai dureze” si ca UE trebuie sa fie „simpla, clara pentru a eficienta„, el i-a cerut „sa se retraga acolo unde nu este necesara”, fara alte precizari. Triumful de duminica al Frontului National in Franta, clasat pe primul loc cu un scor istoric de 25,4 la suta, perceput drept un seism politic, a simbolizat o crestere puternica a extremei drepte si a eurofobilor in UE, chiar daca dreapta conservatoare pastreaza cel mai mare numar de alesi in Parlament.
Cancelarul german Angela Merkel a afirmat la randul sau ca cel mai bun raspuns la aceasta ascensiune a eurofobilor este o politica in favoarea locurilor de munca. „Este regretabil, dar acum este vorba despre a recuceri alegatorii„, a afirmat Merkel dupa victoria partidului sau, duminica. „O politica de competitivitate, de crestere si creare de locuri de munca este cel mai bun raspuns la nemultumire”.
„Crearea de locuri de munca prin sustinerea companiilor”, a reafirmat Hollande. „Nu Europa ne cere sa facem reforme. Pentru Franta trebuie sa le ducem la bun sfarsit”, a declarat el.
Cu privire la viitoarea Comisie Europeana, Merkel nu a promis ca il va sustine pe Jean-Claude Juncker, candidatul Partidului Popular European (centru-dreapta), clasat pe primul loc, multumindu-se sa salute „campania sa solida„. Vor fi necesare „discutii” pentru numirea unui nou presedinte al Comisiei Europene, a anuntat cancelarul.
La o zi dupa alegerile la care s-au prezentat mai putin de jumatate dintre alegatori, Parlamentul European este mai fragmentat ca niciodata. Cu siguranta, marile partide prorueropene raman majoritare, dar au pierdut teren. Primul grup in ceea ce priveste numarul de alesi, PPE, care reuneste partidele democrat-crestine si de centru-dreapta, este creditat cu 213 locuri, respectiv cu 60 mai putine decat in actuala legislatura.
Cu 190 de mandate, socialistii si social-democratii pierd sase locuri, in special din cauza derutei francezilor si spaniolilor si nu evita naufragiul decat gratie scorului foarte bun obtinut de Partidul Democrat al lui Matteo Renzi in Italia.
Celelalte partide proeuropene sunt, de asemenea, in recul. Liberalii (64) pierd 19 locuri, Verzii (53) isi limiteaza pierderile in pofida rezultatelor proaste obtinute de ecologisti in Franta, dar pierd patru mandate.
Stanga radicala, care a mizat pe reinnoirea institutiilor prezentand un candidat la presedintia Comisiei, isi amelioreaza usor prezenta in Parlament, gratie succesului listei Syriza in Grecia, care castiga sapte mandate, totalizand 42. Pe hartie, partidele proeuropene dispun de o majoritatea de 520 de locuri (din totalul de 751), dar sunt condamnate sa se inteleaga intre ele pentru a guverna.
Sefii grupurilor din Parlamentul in exercitiu se reunesc marti dimineata pentru a elabora o strategie. Reprezentantii partidelor proeuropene au inceput „negocierile pentru a avea o coalitie in Parlament care sa le fie prezentata sefilor de stat si de guvern pentru a evita sa le dea acestora mana libera”, a marturisit pentru AFP un oficial din cadrul Parlamentului European sub acoperirea anonimatului. „Toti au de pierdut in cazul in care Consiliul (care reprezinta statele) scoate iepurele din palarie„, a declarat el.
Juncker si candidatul socialistilor, Martin Schulz, au avut intrevederi in noaptea de duminica spre luni, „dar acest lucru nu s-a derulat prea bine”, a declarat sursa citata. Candidatul liberalilor, Guy Verhofstadt, a asigurat la randul sau ca, „avand in vedere diferenta mica dintre crestin-democrati si socialisti, rolul de contrabalansare al liberalilor si celor de centru se confirma”.
In lipsa unei intelegeri intre alesii proeuropeni, statele sunt tentate sa isi mentina prerogativele. Premierul britanic, David Cameron, s-a aratat ostil posibilitatii ca Parlamentul sa poata alege viitorul presedinte al Comisiei Europene.
Intrebat luni daca are un mesaj pentru Cameron, Juncker, considerat prea „federalist” de Londra, a raspuns sec: „Nu ma asez in genunchi in fata niciunui lider. Am castigat alegerile”. Fara indoiala ca in secret, in spatele usilor inchise, sefii de stat si de guvern vor discuta marti seara despre posibilii candidati de compromis proveniti din cadrul stangii liberale sau dreptei sociale.
Circula mai multe nume, intre care cel al directoarei FMI, Christine Lagarde, sau al premierului danez, Helle Thorning-Schmidt. O sursa din cadrul Parlamentului European a vorbit despre posibilitatea de a-l numi pe Schulz la conducerea Comisiei si pe Juncker la presedintia Consiliului, care reprezinta statele membre.
Tratatul de la Lisabona le recomanda liderilor europeni sa desemneze presedintele Comisiei „tinand cont de rezultatele alegerilor europene”.
Sursa: Mediafax
– Servicii de creare site web
