Comemorarea acestor șapte Fericiți Episcopi Martiri Greco-Catolici – Valeriu Traian Frenţiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu şi Iuliu Hossu – „este o datorie de onoare față de viața, față de opera și față de martiriul lor. Săvârșirea acestei comemorări, sub cupola Academiei Române, instituție în care Fericitul episcop Iuliu Hossu a fost ales în 1945 membru titular are și semnificația unui important și necesar act patriotic și cultural de relevanță națională”: a spus academicianul dr. Ioan-Aurel Pop, Președintele Academiei Române în deschiderea simpozionului „Credința noastră, viața noastră. In Memoriam Fericiții Episcopi Martiri Greco-Catolici”, desfășurat miercuri, 27 septembrie a.c., în Aula Academiei Române din București. Evenimentul, organizat de Academia Română și Episcopia Greco-Catolică „Sfântul Vasile cel Mare” de București în parteneriat cu Muzeul Național al Literaturii Române din București și Romfilatelia, a avut loc în contextul sesiunii de toamnă a Conferinței Episcopilor Catolici din România (CER), găzduită de la 25 la 27 septembrie a.c. de Episcopia Greco-Catolică „Sfântul Vasile cel Mare” de București. Evocările Fericiților Episcopi Greco-Catolici Martiri au fost prezentate de: PSS Mihai Frățilă, episcop greco-catolic de București, prof. univ. Ovidiu Ghitta, decan al Facultății de Istorie de la Universitatea Babeș-Bolyai, dr. Cristian Vasile, cercetător științific la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, și prof. univ. Ioan Stanomir de la Universitatea din București. La simpozion au luat parte toți episcopii catolici din România, reprezentanți ai instituțiilor publice, preoți, persoane consacrate, oameni de cultură, jurnaliști, dar și persoane laice din toată țara, doritoare să fie prezente la acest memorabil eveniment.
„Arestarea celor șapte episcopi constituie la sfârșitul anului 1948 un nou pas din strategia comuniștilor de acaparare a puterii, de destindere a poporului român de aliații săi occidentali, de aplicare a principiilor democratice și a destinului său european. Se deschidea etapa anihilării conștiințelor și a suprimării elitelor României. După forțarea instalării in 1945 a unui Guvern asa zis ‘democratic’, după falsificarea alegerilor în 1946, a urmat în 1947 arestarea opoziției politice și schimbarea în forță a regimului constituțional. La mijlocul lui 1948 acțiunea comuniștilor a continuat prin lichidarea proprietății private, pentru ca la sfârșitul aceluiași an să fie întâi decapitată și apoi desființată Biserica Româno-Unită cu Roma, Greco-Catolică, prin decretul din 1 dec 1948 trasat de la Moscova, cu etape bine stabilite. «Tovarășii de drum», cum se numeau, au apelat la propagandă, la răstălmăcirea simbolurilor naționale, la presiuni și la intimidare, iar în cele din urmă la arestări și la tortură. Se știe că în perioada interbelică, după Marea Unire, două biserici au fost declarare «biserici naționale»: Biserica Ortodoxă Română și Biserica Română Unită cu Roma. De acum, de la 1948, când se împlineau 250 de ani de când românii transilvăneni, în condițiile cunoscute de la Unire, Biserica Română Unită cu Roma nu doar că nu mai era biserică națională, ci nu mai era deloc. Trist și dureros, dar dacă ținem seama cum au împărțit marile puteri atunci Europa, ca istorici, putem înțelege evenimentele. Repet, în prezența tancurilor sovietice și cu așa numiți ‘consilieri’, comisari sovietici, veniți să ne învețe cum să ne organizăm viața.”, a mai spus președintele Academiei Române la simpozionul dedicat evocării Fericiților Episcopi Martiri, care l-au mărturisit cu prețul vieții pe Hristos în timpul prigoanei comuniste. Mărturia de credință și tăria lor de caracter au fost evidențiate în Aula Academiei Române din București și de mons. Aurel Percă, Arhiepiscop și Mitropolit de București. Cu același prilej au luat cuvântul consilierulprezidențial Sergiu Nistor, domnul Ciprian Olinici, secretar de Stat pentru Culte, domnul Silviu Vexler, Președintele Federației Comunităților Evreiești, și prof. univ. Ioan Cristescu, directorul Muzeului Național al Literaturii Române din București.
În predica Sanctității Sale Papa Francisc, la Liturghia de beatificare a celor șapte Episcopi Români Martiri Greco-Catolici care a avut loc pe Câmpia Libertății de la Blaj, la 2 iunie 2019, Succesorul lui Petru sublinia: „În fața persecuției neîndurătoare din partea regimului, ei au dat dovadă de o credință și de o iubire exemplare pentru poporul lor. Cu mare curaj și cu tărie interioară, au preferat să sufere o dură detenție și orice fel de tortură, decât să-și renege apartenența la iubita lor Biserică. Acești păstori, martiri ai credinței, au recâștigat și au lăsat poporului român o prețioasă moștenire pe care o putem sintetiza în două cuvinte: libertate și milostivire.”
Biroul de Presă EGCO
– Servicii de creare site web
