Opt senatori și deputați UDMR au depus, pe 8 martie, un proiect de modificare a Codului penal, Codului de procedură penală și a Legii privind executarea pedepselor, în sensul îmblânzirii condițiilor pentru liberarea condiționată și a reducerii pedepsei maxime aplicabile. Unii dintre inițiatorii proiectului au depus amendamente controversate și la Legea grațierii, aflată în dezbaterea Comisiei juridice din Senat.
Inițiatorii noului proiect care aduce modificări Codului penal sunt: senatorii UDMR Császár Károly Zsolt, Cseke Attila-Zoltan, Fejér László-Ödön, Novák Csaba-Zoltán, Tánczos Barna și Verestóy Attila, precum și deputații UDMR Ambrus Izabella-Agnes și Márton Árpád-Francisc. Propunerea acestora a fost depusă la Senat pe 8 martie și ar urma să fie dezbătută în procedură de urgență.
Ca în cazul altor proiecte de modificare a Codurilor penale aruncate în spațiul public, în avalanșă, în ultimele două luni, și proiectul UDMR invocă, drept justificare, „problemele sistemului penitenciar din România privind supraaglomerarea și condițiile necorespunzătoare de detenție”.
Totuși, în Parlament există deja, în procedură mai avansată, mai multe proiecte menite să rezolve această problemă. Pe lângă Legea grațierii, la care se înghesuie parlamentarii să aducă tot felul de amendamente mai există proiectul care presupune acordarea unei compensări de 3 zile la fiecare 30 de zile executate în spații mai mici sau egale cu 4 mp/deținut.
Reducerea pedepsei maxime acordabile
Cei opt parlamentari UDMR vizează modificarea art. 39 alin. 1 lit. b din Codul penal, referitor la pedeapsa care se poate acorda în cazul concursului de infracțiuni. În forma actuală, Codul penal prevede: „când s-au stabilit numai pedepse cu închisoare, se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite”.
Reprezentanții UDMR ar dori ca prevederea să sune altfel: „când s-au stabilit numai pedepse cu închisoarea, se aplică pedeapsa cea mai grea, care poate fi sporită până la maximul ei special, iar când acest maxim nu este îndestulător, se poate adăuga un spor care nu depășește jumătate din pedeapsa principală”.
Să vedem ce înseamnă modificarea propusă prin raportarea la un exemplu, cel al fostului judecător sindic Mircea Moldovan, rămas în memoria publică după ce a sărit gardul ca să scape de procurorii care veniseră să-l ducă la audieri. Moldovan a fost acuzat, în dosarul omului de afaceri Dan Grigore Adamescu, de o infracțiune de abuz în serviciu și șapte de luare de mită. În prima instanță, la Curtea de Apel București, acesta a primit o condamnare de 22 de ani închisoare. Magistrații i-au aplicat pedepse de aproximativ 6 ani pentru fiecare faptă de care a fost acuzat, au contopit pedepsele și le-a rezultat o pedeapsă de 6 ani și 10 luni de închisoare, la care au adăugat un spor de 15 ani și 2 luni de închisoare, reprezentând o treime din totalul celorlalte pedepse.
Pe forma propusă de UDMR, Moldovan ar fi putut primi doar 6 ani și 10 luni (pedeapsa maximă), la care s-ar fi adăugat un spor de 3 ani și 5 luni.
Clemență pentru cei care acoperă prejudiciul
O altă modificare propusă de parlamentarii UDMR vizează art. 75, alin. 1, lit. d din Codul penal, referitor la circumstanțele atenuante. În forma actuală, legea penală spune că acoperirea integrală a prejudiciului nu se consideră circumstanță atenuantă în cazul mai multor infracțiuni, printre care infracţiuni de corupţie, infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie, infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene și infracțiuni privind spălarea banilor.
Udemeriștii ar dori ca toate aceste excepții să fie eliminate, astfel încât orice persoană trimisă în judecată să beneficieze de circumstanță atenuantă dacă a acoperit prejudiciul până la primul termen de judecată.
Liberare condiționată mai devreme
Modificări ar dori UDMR să aducă și la prevederile din Codul penal referitoare la liberarea condiționată.
În prezent, liberarea condiționată este posibilă după executarea a minimum două treimi din pedeapsă, în cazul pedepselor care nu depășesc 10 ani, respectiv a cel puțin trei pătrimi, dar nu mai mult de 20 de ani, în cazul pedepselor mai mari de 10 ani.
Parlamentarii minorității maghiare vor ca liberarea condiționată să fie posibilă după executarea a cel puțin jumătate din pedeapsă, în cazul pedepselor care nu depășesc 10 ani, respectiv a cel puțin două treimi, dar nu mai mult de 15 ani, în cazul pedepselor mai mari de 10 ani.
Deci, pentru pedepsele de până în 10 ani, 50% în loc de 66%, iar pentru pedepsele de peste 10 ani, 66% în loc de 75%, dar nu mai mult de 15 ani.
Îmblânzirea condițiilor este dorită de UDMR și pentru condamnații care au împlinit 60 de ani: să poată ieși din închisoare după ce au executat o treime (în loc de jumătate), în cazul pedepselor de până la 10 ani, respectiv după ce au executat jumătate (în loc de două treimi), în cazul pedepselor de peste 10 ani.
O reducere identică ar trebui să se aplice, în viziunea inițiatorilor maghiari, și în cazul în care se ia în considerare munca prestată.
Potrivit unui alt alineat propus, pentru fiecare „lucrare științifică, invenție și inovație brevetate”, condamnatului ar urma să i se considere 20 de zile executate. În prezent (de la OUG 24, emisă de Guvernul Cioloș în iunie 2016), se acordă 20 de zile indiferent de numărul lucrărilor și invențiilor. Și dacă tot vor să revină la moda deținuților-scriitori, parlamentarii UDMR propun și eliminarea mecanismului de constatare a caracterului științific al lucrărilor, mecanism introdus prin aceeași OUG nr. 24/2016.
Pedeapsă până la 1 an? Doar arest la domiciliu
Prin modificările propuse la Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate, UDMR dorește ca regimul închis de detenție să poată fi aplicat doar persoanelor condamnate pentru fapte comise cu violență. Forma actuală a legii condiționează regimul închis doar de cuantumul pedepsei (între 3 și 13 ani).
Inițiatorii UDMR mai vor ca regimul semideschis să se aplice condamnaților pentru fapte comise fără violență, în cazul pedepselor între 3 și 13 ani. În fine, de regim deschis ar trebui să beneficieze inclusiv cei condamnați pentru fapte comise cu violență, atâta timp cât au primit pedepse de cel mult 1 an.
Printr-un nou alineat propus a fi introdus în lege, cei care au primit pedepse de până la 1 an, pentru fapte comise fără violență, ar urma să-și execute pedeapsa în arest la domiciliu. (sursa: digi24.ro)
– Servicii de creare site web
