Criza economica incepe sa faca ravagii si in Maramures, chiar daca numarul disponibilizatilor nu este atat de mare incat sa ingrijoreze autoritatile, care se culca pe o ureche fara sa vada efectele profunde ale blocajului financiar in randul zecilor de firme mici si mijlocii din Baia Mare si judet amenintate cu falimentul. Pentru acesti intreprinzatori, care reprezinta coloana vertebrala a economiei locale, nu se face absolut nimic.
Aproape in fiecare zi pe atelierele si sectiile de productie de la periferie ori pe usa spatiilor centrale in care se vand bunuri si serviciilor apar lacate noi, dar cine sa le vada?
Autoritatile in niciun caz, devreme ce continua risipa de bani publici pe fondul cinic al declaratiilor de austeritate. Sunt putine cifre reale care sa masoare dezastrul. Nu exista nicaieri o harta a crizei locale, pe care sa se monitorizeze exact evolutia fenomenului. Totusi, indicatorii financiari ai sistemului bancar, comparativ cu anul trecut, tradeaza clar semnele ”bolii financiare”.
Gheorghe Branzei, directorul BNR Maramures, a semnalat ca imprumuturile maramuresenilor depasesc depozitele acestora in banci, dar mai grav este faptul ca pe zi ce trece diferenta este tot mai mare, iar numarul zerourilor creste… doar in dreptul restantelor la plata ratelor. Oficialul BNR Maramures a facut public, prin intermediul eMaramures.ro, situatia creditelor restante in lei si in valuta pe care le au in prezent maramuresenii, iar cifrele sunt alarmante daca tinem seama ca acestea reprezinta doar varful aisbergului.
Economistii si finantistii maramureseni isi arata tot mai des ingrijorarea fata de situatia actuala. Pana si seful Directiei Finantelor Maramures, Teodor Luputi, care a anuntat incasari peste asteptari la bugetul statului, a adaugat ca punerea in vanzare a bunurilor firmelor in faliment este o misiune aproape imposibila la ora actuala. Halele, depozitele si utilajele, pentru care era batalie anul trecut, stau nevandute fie pentru ca agentii economici care au nevoie de ele nu au bani, fie pentru ca speculantii asteapta sa mai scada pretul. Seful finantelor maramuresene nici nu prevede ca situatia sa se schimbe pana in vara.
Pe acest fond, seful Garzii Financiare Maramures, Calin Chilat, a mentionat ca a inceput sa creasca infractionalitatea economica, iar numerosi administratori de firma recurg la diferite artificii ca sa nu isi mai plateasca darile fata de stat. O practica frecventa in aceasta perioada este vanzarea partilor sociale ale unei firme catre o persoana fizica dintr-o fundatura a tarii, a carei identificare aproape ca e imposibila. Tot Calin Chilat a precizat, insa, ca nu se va manifesta indulgenta in timpul controalelor.
Pe de alta parte, administratorii firmelor sunt prea preocupati sa isi salveze afacerile ca sa mai stea la declaratii si controale, iar populatia judetului se afla intr-o stare de deruta, mai ales ca nici guvernantii nu si-au facut timp sa ii informeze despre situatia reala si masurile de protectie luate.
Totusi, romanii nu sunt integral o ”natie tabloid”, iar numeroasele discutii despre efectele crizei care se poarta pe strada ori in birouri demonstreaza ca se simte nevoia de lamuriri. Tocmai in aceasta idee, eMaramures.ro a incercat sa aduca un plus de informatii cititorilor ziarului.
Prin urmare, publicam, in premiera in mass-media locala, o analiza a situatiei restantelor maramuresenilor de la recunoasterea crizei financiare in Romania – in noiembrie 2008 – la situatia prezenta, cand s-a pomenit chiar si despre o posibila intrare in recesiune.
Datoriile incep sa ii framante tot mai mult pe maramureseni
Datele centralizate la nivelul BNR au indicat ca romanii incep sa tina tot mai greu pasul cu platile la banci, iar nivelul restantelor incepe sa creasca in ritm accelerat in ultimele luni.
Potrivit datelor Bancii Nationale, soldul restantelor la credite a crescut de 2,46 ori in 2008 fata de anul precedent. De la 1,09 miliarde lei in 2007 s-a ajuns la un volum al creditelor neperformante de 2,86 miliarde lei, cresterea fiind accelerata in decembrie 2008, cand s-a inregistrat o majorare de aproape 10%, in contul finantarilor in valuta. Restantele la valuta au avut un ritm mai accelerat de crestere la nivelul intregului an.
Ponderea restantelor in totalul creditelor in lei a urcat de la 1,12% in 2007 la 2,2% in noiembrie 2008 si la 2,23% la finele anului trecut. Soldul total al creditelor in lei a fost, la sfârsitul anului trecut, de 83,77 miliarde lei.
Ponderea restantelor in totalul creditelor in valuta a avansat de la 0,4% in 2007 la 0,81% in noiembrie 2008 si 0,86% la finele anului trecut. Soldul imprumuturilor in valuta s-a plasat, la finele anului trecut, la 115,36 miliarde lei.
In Maramures, situatia datornicilor nu este diferita, ba chiar se poate observa, dupa cum a precizat Gheorghe Branzei, directorul BNR Maramures, o situare peste media nationala la creditele restante in lei, pentru ca la nivelul judetului acestea reprezinta 2,67% din total, fata de 2,46% – pe tara.
Credite restante in judetul Maramures (persoane fizice si persoane juridice)
Ianuarie 2009
RON – 2,67% din totalul creditelor
VALUTA – 0,7% din totalul creditelor
Noiembrie 2008
RON – 2,3% din totalul creditelor
VALUTA – 0,6% din totalul creditelor
Credite restante la nivel national (persoane fizice si persoane juridice)
Ianuarie 2009
RON – 2,46% din totalul creditelor
VALUTA – 1,2% din totalul creditelor
Noiembrie 2008
RON – 2,2% din totalul creditelor
VALUTA – 0,8% din totalul creditelor
Ianuarie 2009
Creditele in lei pentru populatie din totalul creditelor in RON din Maramures – 28%
Din care: credite pentru consum – 90% din total
Creditele in valuta pentru populatie din totalul creditelor in VALUTA din Maramures – peste 50%
Din care: credite pentru consum 70% din total
Maramuresenii au restante in lei peste media pe tara
Directorul sucursalei BNR, Gheorghe Branzei, a precizat ca intre 2002 si 2004, creditele in lei in Maramures au fost mai mari decat cele in valuta, cele din urma osciland ca pondere in toata aceasta perioada. Incepand cu 2004, raportul s-a schimbat, in sensul ca imprumuturile in valuta au inceput sa le depaseasca in volum pe cele in moneda nationala. Un lucru care trebuie mentionat este ca in intervalul de timp respectiv creditele pentru consum au fost cele mai mari – in aceasta categorie intrand masinile, produsele electronice si electrocasnice, chiar bunuri alimentare.
Gheorghe Branzei a semnalat insa ca, in Maramures, restantele la institutiile bancare au fost peste media pe tara sau apropiat egale de acestea, fie ca a fost vorba de creditele in lei sau cele in valuta.
”Analizand raportul intre creditele restante in lei si in valuta, se poate constata ca restantele in lei sunt mai mari decat cele in valuta. Se poate concluziona ca creditele in valuta au fost accesate de persoane cu venituri mai mari si, ca atare, acestea au reusit sa ramburseze mai mult decat cei care au accesat creditele in lei”, a mentionat oficialul BNR, care a aratat ca situatia se poate schimba pentru ca nu se intrevad sperante de schimbare a climatului economic de la o luna la alta.
Portretul robot al datornicului din 2009: tanar intre 18 si 20 de ani
Biroul de Credit a facut chiar zilele trecute un portret robot al datornicului, care s-a modificat substantial fata de anul precedent. Potrivit directorului general al institutiei, Serban Epure, restantierul din 2009 este un barbat tanar, cu varsta intre18 si 20 de ani, din Giurgiu. Anul trecut, datornicul era un barbat in varsta de 35 de ani, domiciliat in Bucuresti, conform unui studiu al Coface Romania.
O tendinta semnalata de Biroul de Credit, dar care a fost confirmata si de statisticile date publicitatii de directorul BNR Maramures a fost reducerea numarului de imprumuturi acordate in ultima perioada. Ritmul creditarii s-a redus in mod considerabil, pentru ca numarul solicitarilor adresate Biroului de Credit de catre banci pentru verificarea in baza de date a persoanelor a scazut cu 40% de la inceputul anului fata de aceeasi perioada a anului trecut. Ar fi de precizat ca Biroul de Credit detine informatii in sistem despre situatia financiara a 5,5 milioane de persoane, iar in ultimii cinci ani a eliberat avize pentru 24 milioane de cereri de verificare venite din partea bancilor.
”Curatarea” sistemului bancar se va face prin cresterea ritmului de executari silite
Gheorghe Branzei a declarat ca BNR a atentionat bancile asupra riscurilor care exista dupa un asemenea ”val” de imprumuturi. ”Banca Nationala a atentionat tot timpul si chiar a venit cu norme precise de intarire a mecansimelor si de restrictionare a acordarii cu atata lejeritate a creditelor, mai ales pentru persoanele fizice. Tot timpul au existat doar critici la faptul ca se incearca o ingradire la a se mai da credite cu buletinul sau fara nimic”, a spus directorul BNR Maramures.
El a mentionat ca in cazul diminuarii riscurilor nu s-ar fi ajuns la un pericol si mai mare, acela ca ratele sa nu se mai plateasca deloc. Situatia ii framanta nu doar pe datorinci, ci si oficialii statului – Ministerul Finantelor si BNR – care cauta solutii pentru iesirea din impas.
Potrivit informatiilor venite dinspre centru, discutiile se invart in jurul executarilor, oficialii din MF intentionand sa renunte la serviciile executorilor bancari si sa li se dea mana libera executorilor judecatoresti, tocmai pentru a grabi ritmul de recuprerari. In afara presiunii puse pe urmerii restantierilor si a creterii comisioanelor, s-ar putea sa nu se rezolve mai nimic.
”In Romania s-a creat o stare de bunastare pe datorie intre 2004-2006”
Gheorghe Branzei a mentionat ca se preconizeaza o crestere a somajului si se pot inregistra si mai multe intarzieri de plata, dar a atras atentia asupra faptului ca situatia se intampla datorita necumpatarii. ”Din pacate, in perioada 2004-2006, s-a creat o bunastare pe datorie, pe imprumut, iar acum a inceput scadenta”, a descris situatia seful bancii.
Directorul BNR a mai aratat oficialii statului ar trebui sa se concentreze in aceasta perioada pe masuri de sustinere a agentilor economici:
– prin reducerea impozitelor si taxelor care in vremuri de criza sunt de-a dreptul impovaratoare pentru orice agent economic;
– prin gasirea unor solutii prin care sa se produca bunuri de larg consum in Romania ca sa nu mai fie necesare importurile;
– prin sustinerea celor care au de rambursat credite.
Sectoarele de activitate care in acest an vor fi mai putin afectate sunt: exploatarea petroliera si a gazelor, agricol, alimentar, dar si cele legate de infrastructura. De asemenea, domeniul IT este dat si el castigator de catre analisti, ca si cel farmaceutic. Branzei a aratat ca important este semnalul guvernatilor. Acestia au avut insa foarte multe ezitari si balbaieli de la preluarea puterii, care au dus inclusiv pana la scaderea ratingului de tara, ceea ce nu a fost de folos romanilor. Poate cu biciul FMI in spate, randamentul guvernatilor va creste, dar asta nu inseamna ca le va fi de folos si romanilor pentru ca nivelul lor de trai nu va creste si el decat dupa ce criza va fi depasita.
Sursa: Meda Muntean
– Servicii de creare site web
