Viktor Orban pare ca nu s-a mai trezit din betia victoriei pe care a repurtat-o – realegerea sa in functia de premier al Ungariei. A fost un succes scontat, surprizele fiind excluse din capul locului. Poate de aceea nu s-a facut prea mare valva pe marginea acestui subiect, presa europeana fiind concentrata asupra evenimentelor din Ucraina. Constient ca nu se afla in centrul atentiei, Orban a decis sa speculeze situatia din Ucraina, intervenind brutal in treburile interne ale unei tari greu incercate. Urmasul hunilor de altadata a cerut autonomie pentru minoritatea maghiara din Transcarpatia si dreptul la dubla cetatenie.
La postul public de televiziune, Orban a spus ca, in general, guvernul sau sprijina cererea de autonomie a minoritatii maghiare (circa 180.000 de cetateni) din Ucraina. Aflat la Bratislava, Orban a dat putin inapoi, multumindu-se sa reclame doar respectarea drepturilor minoritatilor: „Maghiarii care traiesc in Ucraina vor defini ei insisi ce institutii democratice vor. Nu exista garantii ca va fi un guvern democratic la Kiev, in pofida alegerilor prezidentiale din 25 mai. In zona nu avem doar o problema rusa, ci si o problema ucraineana”.
Reactia Guvernului ucrainean a fost prompta, ministrul de Externe, Andrei Descita, catalogand declaratiile lui Orban „nedrepte si inadecvate, in contextul in care Ucraina se confrunta cu o agresiune din partea Rusiei, care incearca sa submineze pacea si sa ne ia o parte din teritoriu. O dubla cetatenie a etnicilor maghiari ar incalca legislatia si Constitutia Ucrainei. Altfel, retorica politica a domnului Orban este nefondata”.
Pe buna dreptate, iesirile lui Orban au inflamat spiritele, el fiind suspectat ca ar fi partizanul divizarii Ucrainei in speranta ca Ungaria va lua o parte din ea.
Cu siguranta un astfel de discurs poate fi extrem de periculos pentru tarile care au pe teritoriul lor o minoritate maghiara bine conturata, iredentistii visand inca la refacerea Ungariei Mari, dupa aproape un secol de la Tratatul de la Trianon. E adevarat ca o buna parte dintre ei confunda Ungaria Mare cu fostul Imperiu Austro-Ungar, dar chestia asta nici Freud nu le-o poate scoate din cap.
Au aparut voci critice in peisajul politic romanesc, care sustin ca acordarea dublei cetatenii pentru maghiari, fara ca Guvernul Roman sa riposteze, ar fi fost o mare greseala. Nu stiu ce trebuia sa faca politicienii, dar sigur ca interzicerea ocuparii unor functii publice pana la un anumit nivel era o solutie la indemana. Atata vreme cat un cetatean roman este si cetatean maghiar in acte, nu cred ca este indicat sa ocupe o functie de ministru, parlamentar, prefect, secretar de stat, primar, viceprimar, presedinte de Consiliu Judetean ori sef de institutie publica.
S-a spus apoi ca romanii nu au de ce sa se impotriveasca acordarii dublei cetatenii, din moment ce si ei au acordat aceleasi privilegii moldovenilor de peste Prut. Aici ne aflam intr-o mare eroare. Moldovenii nu sunt in UE si nu aveau dreptul sa circule liber prin tarile membre, sa-si poata gasi un loc de munca. Pentru ei, cetatenia romana era vitala, o chestiune de supravietuire si nimic altceva. Pentru ungurii din Romania, dubla cetatenie nu-i decat un moft la moda, atata vreme cat ambele tari sunt membre ale UE.
Hai sa mai adaugam si avantajul de a putea calatori fara viza in SUA, dar as fi curios sa aflu cati dintre bastinasii romani au ajuns in tara lui Lincoln. Cu siguranta ca ungurii de aici nu s-ar fi grabit si inghesuit sa bata la usile consulatelor daca politrucii romanii ar fi conditionat cumva acordarea dublei cetatenii.
Cei care n-au facut nimic pentru stoparea acestei porcarii sunt vinovati ca ne vom trezit in doar cativa ani cu peste un milion de cetateni maghiari pe teritoriul Romaniei. O masa de manevra aflata permanent la dispozitia Budapestei, care poate cauza grave probleme etnice. Exemplele din jurul nostru se inmultesc aproape de la an la an. A fost Kosovo, apoi Crimeea, vine Donetk si alte zone din estul Ucrainei.
Revenind la Orban, trebuie sa spunem ca el merge pe principiul mentorului sau, fostul premier, Antal Jozsef, cel care spunea ca ar vrea sa fie premierul a 14 milioane de maghiari, 10 milioane fiind mult prea putini pentru ambitiile sale. Orban a mostenit grija, preocuparea si interesul pentru maghiarii din afara tarii, nu numai de la Antal, ci de la toti ungurii care au mizat pe cartea revizionismului si iredentismului. Pe aici nu e nimic nou sub soare, nici macar sustinerea diferitelor forme de autonomie, in speranta ca odata si odata se va ajunge si la cea teritoriala, lucru stipulat chiar in Constitutia Ungariei.
Pe masura ce trece vremea, nazuintele ungurilor devin simple vise, tot mai greu de transpus in lumea reala. Ca membra a UE si NATO, Ungaria este obligata sa renunte la orice pretentii teritoriale fata de vecini. Nu-i departe ziua cand Ucraina si Serbia vor fi primite in marea familie europeana. Orban stie ca nu va putea face nimic, nici macar gargara, dar acum a profitat de situatia din Ucraina ca sa le arate concetatenilor cat de mult ii pasa de soarta fratiorilor ajunsi minoritari prin alte tari.
In actuala conjunctura extrem de tensionata din zona, cuvintele rostite de liderii politici trebui foarte bine cantarite, orice greseala putand reaprinde focul mocnit, iar efectele pot fi catastrofale.
Sursa: Grigore Ciascai