Orice om care citeste si stapaneste cat de cat istoria, descopera cu surprindere ca n-au prea existat cazuri in care oamenii sa fi considerat ca vremurile in care au trait erau bune. Fiecare generatie a apreciat ca perioadele trecute au fost mai bune, le-au regretat, au devenit nostalgici, fiind cuprinsi si bantuiti de sentimentul crizei societatii contemporane.
Cu siguranta ca nici noi nu facem exceptie de la regula, generatia de dinainte si cea de dupa 1989 avand toate motivele sa spuna si sa creada cu adevarat ca vremurile traite au fost si sunt de o vitregie fara seama. Nu vreau sa ma gandesc cu admiratie la trecutul trait, pentru ca prezentul continuu ne demonstreaza ca, dupa 25 de ani de mimare a democratiei, societatea si clasa politica romaneasca au dat faliment.
Astazi, de dimineata pana tarziu in noapte, asistam cu satisfactie (desi ar trebui sa plangem pentru lasitatea, neimplicarea si neputinta noastra anterioara) cum procurorii, judecatorii si serviciile secrete se pozitioneaza in fruntea Statului. Aplaudam caderea unui politician corupt, incatusarea unor gasti de pradatori, cadem in extaz cand judecatorii pronunta sentinte grelele de condamnari la inchisoare cu executare. Asta merita, pe buna dreptate. Pentru ca sunt corupti, hoti, ticalosi, lipsiti de patriotism, mincinosi, nemernici, ipocriti. Asa este, ne-au dat nenumarate ocazii sa ne convingem.
Bucurandu-ne, nu facem altceva decat sa ne acoperim lipsa de reactie, sa ne mintim ca suntem altceva decat ceea ce vede oricine, sa ne uitam conditia de mamaligari mioritici care nu se implica in nimic, dar isi aroga biruinte in lupte la care n-au participat. Folosindu-se de noi, urinand pe noi, profitand de lasitatea si slugarnicia noastra, politicienii au ajuns in situatia de a devaliza si vinde tara. Fara tacerea noastra, n-ar fi fost in stare. Am tacut, am dormit somn adanc, ne-am bucurat de ciozvarta de friptura aruncata la diferite ocazii, unii am fost complicii lor pentru ca am stiut ce se petrece, dar i-am lasat sa-si faca mendrele.
Cu siguranta ca asa nu se mai putea continua. Daca noi nu am fost capabili sa ne impotrivim, sa blocam angrenajul, sa-i oprim, astazi sistemul politic democratic pentru care au murit cativa oameni in decembrie 89 este inlocuit, pas cu pas, cu o perseverenta diabolica, de un alt sistem, cel al procurorilor si serviciilor. Noul sistem se bucura de simpatia, stima si aprecierea noastra. Din aceasta postura vor putea ancheta, aresta si trimite in judecata cohorte intregi de politicieni, pentru ca rar se va gasi unul care sa nu fi furat ceva.
Clasa politica a avut timp suficient sa se reformeze, dar n-a facut-o nici atunci cand partidele au fost aduse la putere cu votul zdrobitor majoritar al romanilor, ultima data in toamna lui 2012. Cei care au preluat puterea in 2004 au incercat sa-i intreaca pe cei inlocuiti, jefuind si instrainand bogatiile solului si subsolului. Dupa 2008 furtul s-a generalizat, devenind politica de stat. Dupa alegerile din 2012 am sperat ca guvernantii vor face cu adevarat politica nationala, dar USL s-a destramat prosteste inainte de a-si indeplini macar un sfert din program. Daca si aceasta constructie politica a esuat, e limpede ca reformarea sistemului politic va fi intarziata la nesfarsit.
Lucru posibil atata vreme cat populatia tace si rabda orice dobitocie, cat societatea civila este mai politizata decat partidele, cat presa centrala si locala se afla tocmai in mainile celor care detin puterea si nu are cum sa prezinte realitatea. In aceste conditii nimeni nu se poate opune politicienilor, dreptatea lor va fi dusa pana la capat. Si capatul invocat este foarte aproape, Romania se pregateste sa-si dea obstescul sfarsit. Mediul privat se sufoca si nu se mai poate misca de multimea taxelor si impozitelor. Unii dintre agentii economici vor sa supravietuiasca, asa ca recurg la ilegalitati. Fiscul si procurorii intervin prompt si catusele poposesc pe mainile vinovatilor.
Actiunile procurorilor au aprobare si sustinere externa, altfel nu s-ar fi intamplat nimic. Foarte inspirat, un jurnalist spunea ca ne indreptam spre Republica Procurorilor si se intreba daca vom trai mai bine sau mai rau in ea. Cata vreme ne vor oferi circ, vom avea impresia ca o ducem mai bine. Apoi serviciile se vor certa si dusmani intre ele, procurorii, din exces de zel, vor comite greseli si vor aparea victime colaterale. Tabloul zugravit s-a putut vedea in orice forma incipienta de dictatura. Recenta aducerea cu dubele la ICCJ a circa doua sute de oameni care au participat sau n-au participat la referendumul de destituire a presedintelui din 2012 este un exemplu mai mult decat convingator spre ce ne indreptam.
Au trecut peste doi ani de la referendum, iar DNA si ICCJ abia acum, in pragul alegerilor, si-au gasit timp sa-l puna la punct pe Liviu Dragnea, care ocupa pozitia a doua in ierarhia PSD. Aceiasi ANI si ICCJ se joaca de-a soarecele si pisica cu procesul lui Klaus Johannis, negasindu-si timp (din 2013!) sa dea o decizie, afectandu-i cu buna stiinta campania electorala. Dosarul EADS a fost amanat strategic pentru ca putea incurca PDL, PMP si pe marii fripturisti ai dreptatii si ai dreptei lui Traian Basescu. A explodat doar in aceste zile, desi a fost amorsat cu aproape un deceniu in urma.
Politizarea justitiei este vizibila. In aceasta confuzie generala, creata cu buna stiinta de procurori, politicieni, jurnalisti si intelectuali inrolati, alegerile prezidentiale nu vor clarifica nimic, Romania seamana cu o casa de nebuni, nicidecum cu o tara populata de oameni normali si responsabili.
Sursa: Grigore Ciascai