Niciodata rusii nu ne-au fost prieteni. Nici atunci cand naivul Dimitrie Cantemir a apropiat nepermis de mult Moldova de Moscova, considerand si el, in dulcea traditie romaneasca, ca a ales raul cel mai mic. Dovada ca peste exact o suta de ani, rusii au cerut de la otomanii invinsi ambele tari romanesti, apoi s-au multumit cu toata Moldova, dar s-au ales cu Basarabia, tinutul dintre Nistru si Prut.
Unui mare bandit, francezul Gaspard Louis Andrault, conte de Langeron, negociatorul Tratatului de la Bucuresti (16/28 mai 1812) ii datoram rapirea partii rasaritene a Moldovei, care n-a apartinut niciodata Imperiului Otoman. Contele ticalos, platit de tar, a extins denumirea de Basarabia la toate tinuturile dintre Dunare si Hotin, trecand asta in tratat. Escrocheria s-a putut face doar cu acordul primului dragoman al Portii, care a fost mituit cu un teren si un inel deosebit de pretios. Ulterior, el a fost executat la comanda sultanului, dar asta nu ne incalzeste cu nimic.
Ce a urmat vreme de un secol numai Dumnezeu ne-ar putea povesti. S-au facut schimburi de populatii cu otomanii, peste 30.000 de moldoveni fiind obligati sa-si paraseasca locurile natale, fiind inlocuiti cu peste 60.000 de bulgari si gagauzi. Au fost adusi apoi evrei, armeni, greci, germani, astfel ca pe la 1910 moldovenii nu mai erau decat 70% din populatie. Autonomia, garantata in 1816, a fost desfiintata in 1828, boierii moldoveni fiind inlocuiti cu guvernatori rusi la conducerea provinciei. Mitropolia a trecut in subordinea Patriarhiei Moscovei, dupa ce a apartinut dintotdeauna de cea a Constantinopolului. Limba romana a fost interzisa in administratie, serbia si robia restabilite, toponimele rusificate in incercarea de a sterge istoria moldoveneasca a Basarabiei.
Basarabia a revenit Romaniei la sfarsitul primului razboi mondial, dar, dupa numai 22 de ani, in urma Pactului Ribbentrop-Molotov, in 1940, a fost rapita din nou pentru o jumatate de secol. Dupa sfarsitul ultimei conflagratii mondiale, Romania, abandonata de SUA si Occident, a intrat sub influenta si tutela Moscovei. Ce ne-au facut se cunoaste. L-au impuscat pe maresalul Antonescu, l-au alungat pe Regele Mihai si au starpit elita intelectuala din tara. Vreo 20 de ani ne-au pus sa le platim daune de razboi, in vreme ce ei ne secatuiau bogatiile subsolului si pamantului, de-a ajuns celebra sintagma ca noi le dam graul si porumbul, iar ei ne iau petrolul, aurul si uraniul.
Zilele acestea, cel mai perfid dusman al Romaniei isi arata din nou coltii. Rusii rescriu istoria si fac ceea ce au invatat de la legendarul tar Petru cel Mare – anexeaza cu forta teritorii ce nu le apartin. Romania e amenintata, chiar daca mai sunt destui naivi care sustin ca n-ar trebui sa ne facem griji, din moment ce suntem sub umbrela NATO si apartinem Uniunii Europene. Adevarul e ca nu vom vedea niciodata un soldat german, francez, britanic sau american care sa-si riste viata aparandu-ne teritoriul.
Sa fim intelepti si sa ne gandim ca cei mari nu sar la bataie daca nu au interese majore de aparat sau de acaparat ceva. Cei mici au fost si vor ramane de-a pururi simple mase de manevra, sacrificati pe altarul unor idealuri ce nu se implinesc nicicand. Sigur rusii nu ne vor cuceri si anexa, dar e suficient sa ne loveasca din toate partile, sa ne destabilizeze precarul echilibru economic, sa ne inchida unele piete comerciale, sa ne faulteze oricand si oriunde au ocazia.
Chestiunile astea trebuie privite si analizate cu responsabilitate de catre cei care conduc si guverneaza tara. Din pacate, chiar daca intreaga zona sta pe un butoi de pulbere, cei pomeniti mai sus se comporta infantil, cu un amatorism imposibil de explicat, raspunzand provocarilor rusesti cu un diletantism ce frizeaza orice logica. La ordinul dat de NATO, am fost obligati sa inchidem spatiul aerian pentru aeronava cu care vicepremierul rus Dmitri Rogozin s-a deplasat in Transnistria. Avem de-a face cu o decizie grea, justificata si nu prea. Asta pentru ca nu exista nicio explicatie de ce am lasat avionul sa intre in spatiul nostru aerian, dar l-am blocat la intoarcere. Tocmai de aceea masura trebuia justificata serios, cu argumente precise, astfel incat sa nu iste suspiciuni nici de-o parte.
Rogozin a profitat de indeciza noastra si a lansat cateva atacuri grave la adresa Romaniei pe care le-a postat pe o retea de socializare, mai mult ca sigur pentru ca ele sa nu fie trecute in contul politicii oficiale a Moscovei. Normal ar fi fost ca atacurile dobitocului sa nu fie bagate in seama, sau, sa fie tratate cu toata seriozitatea, fermitatea, sobrietatea si ingrijorarea unor asemenea provocari.
Dar cum au procedat inaltstatatorii nostri din cele mai importante functii? Crezandu-se in crasma, presedintele s-a intrebat cata votca a consumat Rogozin inainte de a ameninta Romania. Premierul, la fel de neinspirat, s-a erijat in comandantul suprem al armatei, transmitandu-i demnitarului rus ca altadata avioanele noastre de lupta il vor fugari pana la Kremlin. Sa ma ierte Dumnezeu, dar nu pot crede ca cei doi sunt in toate mintile. Premierul ii infrunta pe rusi cu MIG-urile, iar presedintele cu sticlele de votca. Asta da diplomatie in tara care i-a dat pe Nicolae Milescu, Nicolae Titulescu, Grigore Gafencu, Corneliu Manescu sau Stefan Andrei.
Sursa: Grigore Ciascai
– Servicii de creare site web
