Zarurile au fost aruncate, spre deliciul natiei, care nu va avea altceva de făcut decat sa le intoarca pe toate fetele pentru a o alege pe cea castigătoare. Nu vor fi sase fete ca la zar, ci numai două. De pe una le va zambi smechereste alegătorilor Victor Ponta, candidatul USD, iar de pe cealalta ii va privi incruntat urmasul teutonilor, Klaus Iohannis, reprezentantul dreptei, aparent unită.
Daca ne uităm dupa cotele de la casele de pariuri (sondajele de casă), ar trebui sa avem o confruntare palpitantă, cu un final imprevizibil. Altii, in schimb, prevăd o lupta inegală, cu un castigător rosu, detasat chiar din primul tur. Nu ca Ponta ar fi candidatul pe care-l asteapta romanii de doua decenii si jumătate, ci pentru ca simpatizantii lui Iohannis mai au inca de invătat foarte multe lucruri pentru a putea aspira la izbandă.
Ne place sa credem ca primarul Sibiului vine dintr-o alta lume, diferita de cea in care ne complacem, unde regulile jocului sunt respectate cu strictete si nu se suteaza la poarta cata vreme meciul e intrerupt. Cei care l-au desemnat candidat pentru Cotroceni nu mai au răbdare, vor victoria acum, cu orice pret, si se pisa pe regulile jocului care nu sunt făcute pentru ca ei sa le respecte. Te uiti la declaratiile lui Predoiu sau Ungureanu si iti faci cruce, ca altceva sigur nu-ti trece prin cap. Amandoi vor ca dreapta sa castige presedintia, iar din ianuarie se si văd prin birourile Palatului Victoria.
Drumul e lung si chiar o victorie a lui Iohannis nu inseamna automat căderea Guvernului Ponta. Inainte de a visa, liderii dreptei trebuie sa invete sa fie pragmatici si disciplinati, cel putin asa cum sunt social-democratii. Toti, absolut toti, trebuie sa asculte de antrenorul Iohannis, orice trădare din tabăra dreptei, gen Tăriceanu, Ghise, Macovei, Catarama sau Diaconescu, nu face decat sa netezeasca drumul spre pesederizarea totala a Romaniei.
Daca in tabăra dreptei nu va fi o unitate deplină, atunci, indiferent cate gafe va mai apuca sa faca Ponta pana la mijlocul lui noiembrie, el va fi cel căruia Băsescu ii va inmana cheile de la Cotroceni. Un cunoscut analist politic spunea zilele trecute despre Klaus Iohannis ca s-a născut talent in politica romanească, in 2009, cand a fost aproape sa fie premier si va sfarsi sperantă, in noiembrie 2014, cand va fi aproape sa fie presedinte.
Multi dintre cei care l-au propulsat pe Iohannis in postura de candidat al PNL pentru Cotroceni mizeaza pe faptul ca acesta este neamt, chestiune aproape mitizata in Ardeal, dar absolut neinteresanta pentru votantii din celelalte provincii romanesti. Poate ca romanii din afara Ardealului au simtit ca neamtul de la Sibiu s-a romanizat profund dupa 2009, cand a avut loc prima sa descălecare in cetatea lui Bucur. Si nu putem să-i contrazicem daca ne gandim la modul in care a ales sa se desparta de prietenul Crin Antonescu in noaptea europarlamentarelor, dar si la sulfăria pusa la cale pentru a-l inlocui in cursa pentru Cotroceni. Cele doua potlogării pomenite sunt de sorginte pur balcanică, nu au niciun pic de iz nemtesc in ele.
Inainte de a intra in teren, Iohannis a fost faultat discret la incălzire de unii dintre spectatorii aflati pe culoarul politicii. I s-a dat la gioale cu cateva intrebări legate de cele sase case, conditia de incompatibilitate stabilita de cei de la ANI, provenienta unor castiguri mai greu de explicat, unele presupuse abuzuri in serviciu etc. Iohannis a parat greoi loviturile minore, arătand ca nu se simte prea bine in postura de incasator. Dar asta n-a fost nimic fata de ce va urma.
Iohannis trebuie sa fie constient de faptul ca mafiotii din toate găstile politice se vor coaliza pentru a-i bara drumul spre Cotroceni. Niciunul, indiferent de partid, nu va accepta ca situatia de acum sa sufere modificări majore. Toti au sesizat pericolul care-i paste, de aceea vor face adevărate sacrificii pentru ca disciplina germană, legea, ordinea, punctualitatea si seriozitatea sa rămana cat mai departe de granitele Romaniei.
O piedica majora ii va pune si Biserica Ortodoxa Romană, cea care nu va accepta niciodata ca pe scaunul de la Palatul Cotroceni sa stea un individ de alta religie, luterana in cazul lui Iohannis. Acest aspect poate cantări enorm in ecuatia invingătorului.
Daca am trăi intr-o tara normală, as spune ca Iohannis are sanse reale sa castige bătălia prezidentială. Izbanda neamtului de la Sibiu ar insemna o speranta ca Romania ar putea sa o apuce in sfarsit pe calea normală, care sa o duca spre civilizatie, progres si bunăstare. Dar Romania e tot mai departe de normalitate, asa ca nu-i dau nicio sansa lui Iohannis in confruntarea cu Ponta.
Sunt ferm convins ca printre cei care il vor trăda pe neamt vor fi liberali si democrat liberali, care astăzi stau in imediata lui apropiere. Toti golanii si derbedeii politici actuali sunt impotriva schimbării profunde a societătii romanesti. Si asta, cred eu, va contribui cel mai mult la esecul lui Iohannis.
Se spune că, in momentul cand s-a anuntat nominalizarea lui Klaus Iohannis pentru Cotroceni, Victor Ponta a desfăcut o sampanie. Oare chiar atat de mult s-a temut de Crin Antonescu? Răspunsul corect il vom afla doar la mijlocul lui noiembrie.
Sursa: Grigore Ciascai