Nu cunosti mai bine un om decat in momentul in care imparti cu el aceeasi bucata de paine. Probabil asta si-au spus 12 tineri din Norvegia, care au renuntat la traiul confortabil de acasa ca sa traiasca in satra, in localitatea maramureseana Somcuta Mare. Au ajuns pe Calea Miresului, strada unde sta comunitatea de romi din zona, cu ajutorul profesorului Tudor Lakatos, Elvis Romano cum ii spune toata lumea de cand canta in tiganeste piesele regelui rock’n’roll-ului. Maramureseanul s-a nascut si a crescut acolo, iar cu ocazia unei vizite in Norvegia le-a lansat o provocare adolescentilor obisnuiti doar cu agitatia marilor orase. I-a invitat la el acasa ca sa le arate cum sunt romii sai.
Cersetori, nespalati, lenesi sau agresivi sunt cateva dintre cuvintele care li se alatura romilor atunci cand se vorbeste sau scrie despre ei, iar presa nationala si internationala abunda de asemenea etichete. Ideea asta au avut-o si norvegienii cu varste cuprinse intre 18 si 24 de ani chemati sa experimenteze viata ca la satra.
”Le-am dat de inteles sa vina in comunitate, sa nu mai stea pe la hoteluri daca vor sa vada comunitatile de romi, sa vina sa stea in «inima tiganilor», in «inima romilor», in comunitate… Sa stea sa mance impreuna cu noi, sa participe la caramida, sa vada cum a fost viata noastra”, a marturisit Tudor Lakatos.
Vacanta in ”inima tiganimii” din Somcuta Mare
Prejudecatile societatii i-au marginalizat pe romi si le-au creat dificultati in ceea ce priveste integrarea lor in viata sociala. De aici a pornit si ideea proiectului romano-norvegian prin care se lupta impotriva discriminarii, dar prin care se doreste si promovarea traditiilor etniei.
Curiozitatea si dorinta de a-i intelege pe cei priviti ca paria societatii i-au animat pe norvegieni, iar de curand au ajuns in Maramures, intr-o saptamana de vacanta. Lidera grupului, Vivian, a povestit ca fiecare tanar a venit in Romania sa ii cunoasca mai bine pe romi si sa invete ceva din cultura lor.
”Am vrut sa vedem cum traiesc romii aici in Romania, pentru ca se face discriminare impotriva lor in multe tari, chiar si aici. Am venit sa vedem cum traiesc ei si vrem sa invatam ceva din felul lor de a trai, pentru ca fiecare poate invata ceva din cultura lor”, a spus Vivian.
Cocosul, ceasul desteptator de pe Calea Miresului
De pe bulevardele largi si ticsite de oameni si masini, norvegienii, in 24 iunie 2011, au ajuns pe inserat direct pe o ulita prafuita si prost luminata din Somcuta Mare. Au luat la pas Calea Miresului. Romii ii asteptau deja. S-au strans cu mic cu mare in fata scolii sa isi intampine musafirii. Pana atunci n-au mai avut parte de asemenea oaspeti si erau curiosi sa ii vada. Reciproca era valabila insa.
S-au studiat unii pe altii, iar apoi si-au dat unii altora mainile ca sa se cunoasca. Chiar si obstacolul lingvistic a fost depasit, pentru ca limbi ca engleza, spaniola sau italiana nu sunt straine pentru tinerii romi, obisnuiti sa munceasca peste granita.
Teama de necunoscut a norvegienilor nu a fost de durata. Tinerii au pasit pragul gazdelor, iar astfel si-au dat seama ca nu vor locui in corturi si nici nu vor manca din ceaun. Chiar daca nu sunt instariti, romii de pe Calea Miresului stau in case din care nu lipsesc energia electrica si apa. Se uita si ei la televizor, iar unii au chiar internet. Nu sunt conditii ca in Norvegia, dar e bine, le-au spus romii.
S-au convins de asta. Au dormit bustean pana la cantatul cocosului, care in zori le-a dat desteptarea. N-au stiut intai ce se aude, apoi au aflat ca e ”ceasul desteptator” al comunitatii. ”Este foarte diferit de modul de viata in care noi traim, dar imi face placere sa invat despre o cultura diferita de a mea”, a spus una dintre fetele aflate in grupul de norvegieni.
Cu noroiul pana-n glezne, la facut caramizi din lut
Primul contact cu traditia si cultura l-au avut la cursurile de limba romani, unde sfaturile si vorbele de duh ale profesorului, nimeni altul decat cel ce ii adusese aici – Elvis Romano, le-a adus de fiecare data zambetul pe buze. ”Bahtala” (n.r. – noroc), “shukar” (n.r. – frumos) sau “lacho dives” (n.r. – buna ziua) au fost primele cuvinte pe care norvegienii au invatat sa le pronunte.
Experienta de neuitat pentru norvegieni a fost in ziua cand au fost dusi pe un camp, la facut vaioage- niste caramizi din paie si lut nears din care romii obisnuiesc sa isi ridice locuintele. indeletnicirea e veche si necesita pe langa forta si multa precizie. S-au convins de asta tinerii norvegieni, care, cu mainile si picioarele in lut, au invatat nu doar cum se pronunta ”vaioaga”, ci si cum se face un chirpici de calitate. Nu au parut deloc dezgustati de pamantul moale pe care au fost nevoiti sa il framante si sa ii dea forma. La inceput neregulate, caramizile au prins forma la scurt timp.
“E foarte distractiv sa ne jucam cu noroiul, aici am simtit ca sunt din nou copil. Am invatat foarte mult din aceasta experienta, mi-am facut foarte multi prieteni cu care sper sa pastrez relatia si pe viitor”, a povestit Nina, una dintre participantele la proiect, manjita pana in varful urechilor cu lut. Preocupat sa calce noroiul in picioare, unul dintre baietii din grup a marturisit ca “experienta este una noua pentru mine, chiar apreciez modul in care am fost primit aici. Am vrut sa vad cum se traieste, iar acum pot sa spun ca aici e o viata fara griji”.
Adolescentii au fost supravegheati de membrii comunitatii pe pe Calea Miresului, care, la final, au cazut de acord, analizand stiva de chirpici, ca norvegienii au talent. Ei au fost motivati sa lucreze cu zor cand au auzit ca unul dintre romi isi va contrui casa din chirpiciul facut de ei. Aplauzele le-au primit la finalul unei zile istovitoare dar frumoase, cand au incins o lupta in noroi.
“Fetele, dar si baietii au inceput deja sa vada ca au rezultat din mainile lor, deci ei au taiat, au zdrobit, au maruntit pamantul, l-au udat, l-au amestecat si au zis: «Uite mai, noi am dat pamantul asta si uite ce iese din mainile noastre, asa ca sunt fericiti acum.»”, a spus Tudor Lakatos.
O experienta plina de invataminte
Zilele au trecut pe nesimtite pentru adolescentii din Norvegia, carora li se parea deja firesc sa isi spuna unul altuia “lacho dives” (n.r. – buna ziua) ori sa impleteasca nuiele alaturi de romii care mai pastreaza traditia de a face cosuri. Au invatat multe, dar, spun tinerii, in primul rand au priceput ca viata e frumoasa si fara tehnologia si confortul lasat acasa. In plus, au invatat sa se bucure, mai ales ca romii sunt o etnie care canta si danseaza cu orice prilej.
Astfel, dupa saptamana petrecuta in mijlocul romilor somcuteni, grupul din Norvegia nu a putut sa isi ia ramas bun decat printr-o petrecere. S-a dansat pe muzica tiganeasca, s-a cantat, s-a batut pe picior si s-au infoiat fustele si camasile inflorate specifice portului romilor. Intai de toate, pe durata celor sapte zile, s-au legat prietenii adevarate, iar asta doar trecand peste prejudecatile care unora le intuneca mintea si sufletul.
CITESTE SI:
- VACANTA – PROIECT – Tineri din Norvegia au venit sa stea in casele rromilor din Somcuta Mare (VIDEO)
- ROMI – OBICEIURI – Tineri din Norvegia invatati sa faca vaioage de romii din Somcuta Mare (VIDEO)
Sursa: Gabriela Kuhajda
– Servicii de creare site web
