Luni se împlinesc 83 de ani de la masacrarea, într-o pădure aflată la granița dintre Ucraina și România, a mii de nord-bucovineni care voiau să treacă pașnic în România după ce regimul ateist sovietic a ocupat Basarabia și Bucovina de Nord.
A fost numit și „Katyn-ul românesc”, după numele unui masacru făcut de sovietici într-o pădure din Polonia – cu diferența că, la Fântâna Albă, nu au fost uciși ofițeri, ci persoane civile care veneau pașnic spre graniță cu icoane, prapuri și steaguri albe în mâini. Numărul victimelor a fost între 3.000 și 5.000.
Au murit familii întregi, inclusiv femei cu copii mici în brațe. Românii anunțaseră autoritățile de intenția lor, iar tăcerea acestora și zvonurile răspândite i-au încurajat să încerce să lase totul în urmă și să treacă granița doar cu hainele de pe ei și câte o bocceluță în mâini.
Puținii supraviețuitori au povestit, după decenii de teroare și teamă de a mărturisi, că, după ce au fost secerați cu mitralierele, cei căzuți au fost acoperiți cu pământ, iar pământul s-a mișcat zile întregi acolo până când toți au murit.
La o pomenirea oficiată la locul masacrului în 2016, Arhimandritul Melchisedec Velnic, Starețul Mănăstirii Putna, a spus: „Pădurea freamătă, parcă geme. Și, anul acesta văzând că iar a început freamătul, am zis: «Poate că cei care și-au vărsat sângele aici vor ceva mai mult». Poate vor o biserică. Poate vor să-i căutăm. Sunt gropi comune care nu s-au descoperit. Poate că ne cer lucrul acesta și noi nu înțelegem duhovnicescul lor mesaj”.
În 2 iulie 2018, Anul Centenar al Marii Uniri, cu prilejul manifestărilor dedicate sărbătorii Sfântului Domnitor Ștefan cel Mare, la Mănăstirea Putna a fost inaugurat Portalul Memorial Golgota Neamului – „Fântâna Albă”.
În fiecare an, părinții din obștea Putnei oficiază o slujbă de pomenire în dreptul acestui portal din incinta mănăstirii. La fel și preoții români din regiunea Cernăuți la locul masacrului. Înainte de pandemie și război, nord-bucovinenii și sud-bucovinenii – în frunte cu monahii de la Putna, comemorau victimele împreună la Fântâna Albă.
În 2011, Parlamentul României a instituit Ziua națională de cinstire a memoriei românilor – victime ale masacrelor ca cel de la Fântâna Albă, ale deportărilor, foametei și altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în ținutul Herța, în nordul Bucovinei și în Basarabia.