 |
 |
 |
Definit prin lipsa ocupatiei platite pentru populatia apta de munca, termenul “somaj” este pe locul doi, dupa “boala”, in clasamentul traumelor psihice care se repercuteaza asupra individului. Primul pas in crearea strategiei de protectie a somerilor consta in identificarea numarului acestora. Numai ca, din motive politice, mai exact de reducere a impactului psihologic negativ asupra cetatenilor, Romania isi ascunde somajul sub pres, numarul raportat al somerilor fiind mult mai mic decat cel real. Este extrem de dificil sa descoperi cati dintre cei 512.000 de maramureseni sunt salariati, in conditiile in care nu exista nicio institutie care sa cuantifice acest numar. Statistica precizeaza o cifra (pentru ca lucreaza pe esantioane), Inspectoratul de Munca alta (pentru ca nu includ functionarii publici), Finantele n-au evidenta celor angajati la firme care activeaza in judet, dar sunt inregistrate in alte judete. Statisticile ne anunta ca somajul a scazut la doar 4,16%, desi numarul locurilor de munca din judet nu ajunge nici pentru un sfert din maramureseni, fiind cu 50% mai putine decat in 1989.
Somajul ar trebui sa masoare diferenta dintre populatia apta de munca si forta de munca angajata. In Romania, foarte multe persoane apte de munca nu sunt incluse in categoria fortei de munca: taranii care isi lucreaza pamantul pe cont propriu, dar care nu sunt inregimentati juridic ca salariati sau producatori independenti; cei mai multi dintre romi; cei care lucreaza in strainatate; cei neinregistrati la agentiile statului ca solicitatori de locuri de munca.
Fara aceasta mare masa de oameni, forta de munca reprezinta in Romania un procent mai redus decat in alte state europene, iar diferenta dintre forta de munca si forta de munca angajata, adica rata somajului, este mica. Insa cifrele oficiale ale somajului nu sunt crezute la Bruxelles.
Problema ascunderii sub pres a fenomenului somajului romanesc a fost semnalata in UE inca din 2004, in raportul de tara fiind subliniata o anomalie economico-sociala: scaderea numarului de locuri de munca si scaderea ofertei de munca a dus la… scaderea somajului. Cu toate minciunile oficialilor romani, inca din urma cu sapte ani, procentul populatiei apte de munca angajate era de tip african, putin peste 40%, insa doar 6% erau someri.
Unde se incadra peste 50% din populatia apta de munca, nu a explicat nimeni. Nici procentele, nici fenomenul nu s-au schimbat prea mult in toti acesti ultimi sapte ani.
Sistemul de calcul „neomologat”
Pentru indicatorul somaj, Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca (AJOFM) Maramures are un sistem de calcul diferit de cel al Biroului International al Muncii, acceptat de Uniunea Europeana.
„Modalitatea de calcul a ratei somajului este urmatoarea: numarul somerilor inregistrati la AJOFM impartit la numarul populatiei active a judetului. In Maramures, comparativ cu 2010, rata somajului a scazut la 4,13% – in iulie 2010 a fost 6,65%. Avem acum 8.618 someri, din care 2.277 sunt someri indemnizati, 6.341 someri neindemnizati. Populatia activa este de 206.800 de persoane”, a declarat Mircea Mos, director adjunct al AJOFM Maramures.
Am refacut calculul conform datelor AJOFM Maramures, rezultatul fiind 4,16%. Nu diferenta de 0,03 procente reprezinta problema, ci aceea dintre persoanele apte de munca salariate si cele care nu sunt salariate. In plus, intre legea romaneasca si cea europeana de stabilire a numarului someri sunt diferente semnificative care dau un pseudoavantaj Romaniei, aceasta avand posibilitatea sa raporteze o rata a somajului mai mica decat a celorlalte tari, dar si mai mica decat in realitate.
La noi, numarul de someri se stabileste lunar in functie de persoanele care se inregistreaza voluntar la agentie. Un somer primeste indemnizatie maximum un an, dupa care, daca refuza un loc de munca si nu trece pe la Agentia Judeteana de Ocupare timp de trei luni consecutiv, se considera ca si-a gasit loc de munca si nu mai este luat in calcul la stabilirea ratei somajului.
„Un somer nu mai este indemnizat daca a expirat perioada de indemnizatie de somaj, dar mai pot fi perioade de incetare din diferite motive – suspendare pentru o perioada de maximum trei luni pentru plecare in strainatate, de exemplu, sau neprezentare la viza la data stabilita”, a precizat Mircea Mos, director adjunct AJOFM Maramures.
Insa nici macar acest sistem de „scapare” cat mai rapida a somerilor din statistica Agentiei de Ocupare a Fortei de Munca nu este cauza diferentei uriase dintre procentul somajului anuntat de Guvern si cel acceptat de UE. De pilda, la sfarsitul lunii iunie, Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca anunta o scadere a ratei somajului la 4,78%, cu 2,72% mai mica decat in iunie 2010, insa Biroul International al Muncii a luat de bun procentul anuntat Institutul National de Statistica, adica 7,5%, mai mare cu 0,4% decat in iunie 2010.
Practic, agentia guvernamentala de ocupare a fortei de munca anunta scaderea somajului, iar europenii recunosc cresterea acestuia. Numeric, diferenta dintre cele doua procente se traduce la nivelul tarii in aproape 300.000 de someri si este generata de metoda de calcul folosita in intreaga UE si practicata in Romania de Institutul National de Statistica, o metoda bazata pe sondaj stiintific.
„La sfarsitul lunii iunie, avem 8.525 de someri. Fata de iunie 2010 am avut cu 4.380 mai putini, deci a scazut la jumatate, desi in iunie am avut o crestere a numarului de someri cu 277 de persoane. In schimb, din cei 8.525 de someri doar 2.484 sunt in plata, restul nu primesc niciun fel de indemnizatie. Ei stiu cum isi castiga banii pentru a trai – ori lucreaza la negru ori s-au dus in strainatate ori s-au orientat spre agricultura de subzistenta”, a declarat Vasile Pop, directorul Directiei de Statistica Maramures.
„Defectiunea” voluntara din calculul oficial
Cea mai importanta „defectiune voluntara” in calculul ratei somajului consta in diferenta numarului de maramureseni care formeaza populatia activa, adica forta de munca, luata in calcul de sucursala judeteana a agentiei guvernamentale de ocupare a fortei de munca si forta de munca reala.
„Populatia activa este de 206.800 de persoane”, spun oficialii AJOFM Maramures, insa statisticienii au alta parere. „Dintr-o evaluare a potentialului de munca a populatiei, deci a fortei de munca, noi la 521.000 de locuitori avem 329.000 resurse de munca. Asta inseamna populatia apta de munca, in varsta de munca, plus cei care n-au implinit varsta de munca sau au trecut de varsta de munca, insa sunt in activitate si mai lucreaza. Din cele 329.000 de persoane, doar 195.300 sunt ocupati, respectiv 59,3%”, spune seful Statisticii judetene.
Asadar, intre perceptia AJOFM privind numarul persoanelor active si cea a Directiei pentru Statistica este o diferenta de peste 125.000 de oameni, adica statisticienii ridica potentialul de munca din Maramures cu o treime.
Numarul maramursenilor salariati
Este extrem de dificil sa descoperi cati dintre cei 512.000 de maramureseni sunt salariati, in conditiile in care nu exista nicio institutie care sa cuantifice acest numar. Statistica precizeaza o cifra (pentru ca lucreaza pe esantioane), Inspectoratul de Munca alta (pentru ca nu includ functionarii publici), Finantele n-au evidenta celor angajati la firme care activeaza in judet, dar sunt inregistrate in alte judete…
„Fata de decembrie 2010, pana la sfarsitul lunii iunie 2011, efectivul de salariati din judet a crescut cu 1,5%, respectiv cu 1.344 de persoane. La sfarsitul lui iunie erau 90.833 de salariati”, spune directorul de la Statistica.
Delia Tarlea, director ITM Maramures, este in masura sa precizeze numarul salariatilor care au contracte de munca inregistrate, insa in calcul nu figureaza functionarii publici.
„La 31 iulie aveam inregistrate 119.873 de contracte individuale de munca active – a fost o crestere foarte mare, la 31 decembrie 2010 aveam doar 86.365 de contracte de munca individuale active”, a declarat Tarlea.
Adunand la evidenta Inspectoratului Teritorial de Munca singurele contracte de munca pe care institutia sustine ca nu le are inregistrate, respectiv cele ale functionarilor publici, Institutia Prefectului precizand ca in judet sunt 3.800 de functionari publici, rezulta ca doar 123.673 de maramureseni sunt salariati.
Cati maramureseni lucreaza in agricultura de subzistenta
Revenind la cele 195.300 de persoane incadrate de Directia de Statistica in categoria „persoane ocupate” si scazand numarul salariatilor, rezulta ca peste 71.600 de maramureseni lucreaza pe cont propriu in agricultura de subzistenta. Numarul este credibil, tinand cont de procentul enuntat de aceeasi institutie a statului vizavi de forta de munca ce activeaza in agricultura.
„Ca distributie a fortei de munca in judet agricultura este pe primul loc, ocupa 37,1% din forta de munca, industria si constructiile doar 23,5%, comertul si activitati de reparatii in proportie de 10,8% si celelelalte ramuri si subramuri ale economiei intre 5 pana la 0,3%”, a declarat Vasile Pop, directorul Directiei de Statistica Maramures.
Unde am „pierdut” 125.000 de oameni?
Din cele 329.000 de persoane care alcatuiesc in Maramures forta de munca, sunt angajati sau lucreaza in agricultura de subzistenta 195.300 de persoane, iar 8.525 sunt someri. In acest calcul nu se regasesc peste 125.000 de maramureseni apti de munca, adica un sfert din populatia totala a judetului. I-am intrebat pe sefii institutiilor consultate pe aceasta tema unde a disparut din statisticile de munca un sfert din populatia Maramuresului?
„O parte dintre ei sunt zilieri, avem in jur de 500 de zilieri inregistrati. Cu munca la negru… Din mai, de cand a intrat in vigoare noul Cod al Muncii, care prevede amenzi mai aspre, pana in 31 iulie 2011 au fost inregistrate peste 14.000 de contracte. Acum, amenzile sunt intre 10.000 de lei si 20.000 de lei pentru o singura persoana, iar daca sunt mai mult de cinci persoane gasite la munca fara forme legale, se face plangere penala. Avem patru agenti economici la care am facut plangere penala. In ultimele doua luni am gasit 31 de firme unde lucrau fara forme legale 77 de persoane”, a declarat Delia Tarlea, sefa ITM Maramures.
Alta varianta acrediteaza ideea ca acele 125.000 de persoane care nu se regasesc in statisticile de munca din judet sunt plecati din tara, lucreaza la negru ori s-au mutat in mediul rural.
„Statistica privind migratia interna arata ca in Maramures s-au mutat din mediul urban in mediul rural cu 2.000 de persoane mai mult decat invers. Pana acum miscarea migratorie era inversa, adica se mutau mai multi oameni din rural in urban”, spune directorul Directiei de Statistica.
Si reprezentantul AJOFM crede ca persoanele care „au disparut” din statistica muncii sunt agricultorii de subzistenta.
„Sunt acele persoane care nu figureaza in evidentele niciunui operator de ocupare, dar lucreaza in gospodariile proprii. Ei intra in calcul la populatia activa, dar nu sunt inregistrati la un operator”, sustine Mircea Mos, director adjunct AJOFM.
Din cele trei supozitii, ii adaugam la „cosul fortei de munca detectabile” doar pe cei 500 de zilieri si aproape 100 de muncitori descoperiti ca lucrau fara forme legale („agricultorii de subzistenta” fiind deja inclusi in calcul), insa inca 600 de persoane sunt o picatura in oceanul celor 125.000 de maramureseni care nu se regasesc in evidentele de munca.
Exodul si subteranul pietei muncii
Exodul maramuresenilor in state vestice din Uniunea Europeana, indeosebi in Spania si Italia, este de notorietate, fiind estimat la maximum 10% din populatie, adica 50.000 de persoane, insa numarul exact al acestora va fi aflat doar in toamna, dupa recensamantul european al populatiei.
Chiar si cu acestia, tot mai raman 75.000 de maramureseni in putere de munca, care nu sunt nici pensionari, nici salariati, nici someri, nici agricultori, nici plecati in strainatate. Cum isi castiga acestia existenta? Intrebarea duce la dezbaterea despre amploarea fenomenului pe care il are in judet munca „la negru”.
„Fenomenul de munca la negru acesta exista si va exista. Incepand cu anul 2008, pana in 31 decembrie 2010, tinand cont si de criza economica si de problemele cu care s-au confruntat societatile comerciale, au incetat foarte multe contracte individuale de munca. Apoi am scos in evidenta amenzile mari si ca se va impleale noului Cod al Mmuncii si am reusit sa scoatem, oarecum, acea munca la negru la suprafata, inregistrand cat mai multe contracte de munca – la sfarsitul anului 2010 am ajus la nivelul anului 2008”, a declarat Delia Tarlea, directorul ITM Maramures.
Dupa aparitia noului Cod al Muncii, din luna mai, prin care s-au majorat substantial sanctiunile pentru patronii care lucrau „la negru”, in doar doua luni s-au inregistrat 14.000 de noi contracte de munca, insa inspectorii de munca spun ca legea nu le confera drepturile unui organ de control, desi li se cere sa faca asta, si de aceea au dificultati in a demonstra ca multi lucreaza fara forme legale.
„Nu reusim sa-i legitimam pe toti pentru ca fug! Nu putem obliga omul sa dea acea declaratie… Acum a aparut si amenda pe care o putem da celui care lucreaza la negru, dar noi am dat o singura amenda, restul au fost avertismente, pentru ca daca-i dai amenda, omul nu da declaratie! Cu toate astea, sunt angajatori inconstienti care continua sa lucreze la negru. Va dau un exemplu, o frizerie-coafura pe care am gasit-o acum cu cinci persoane care lucreaza fara forme legale. Daca pentru fiecare persoana plateste 10.000 de lei, isi inchide afacerea. Pe an avem cam 200 de persoane pe care le depistam ca lucreaza fara forme legale”, spune sefa ITM Maramures.
Dar carentele legii, care ne impiedica sa punem mai apasat degetul pe rana muncii fara forme legale, au efect doar in unele judete. De exemplu, nimeni nu ridica semne de intrebare asupra numarului extrem de redus de zilieri recunoscuti ca atare in Maramures. Doar 72 de angajatori au inregistrat faptul ca lucreaza cu 500 de zilieri, in conditiile in care in Bacau sau Gorj au fost declarati de 15 ori mai multi.
Situatia somerilor neindemnizati
Insa oricat de extins ar fi subteranul pietei muncii, e greu de crezut ca implica 75.000 de persoane, adica numarul celor care nu se regasesc in nicio statistica de munca, asa ca ne-am intors la someri. Ce se intampla cu aceia care nu mai primesc indemnizatie si ce ratiuni ii mai tin in inregistrarea agentiei de ocupare a fortei de munca?
„O parte din somerii neindemnizati raman in evidentele noastre si beneficiaza gratuit de informare si consiliere privind locurile de munca, privind cariera, servicii de formare profesionala, cursuri de perfectionare, cursuri de calificare. De asemenea, se subventioneaza locurile de munca pentru cei care apartin unor anumite categorii: persoane de peste 45 de ani, intretinatorii unici de familie, persoane cu handicap, absolventi. Angajatorii acestora beneficiaza de subventii timp de un an”, a explicat Mircea Mos, director adjunct al AJOFM.
Reprezentantul AJOFM spune ca sunt putini someri care se angajeaza in perioada in care primesc indemnizatie, desi in acest caz beneficiaza de un supliment de 30% din indemnizatie pentru perioada de somaj care a ramas neefectuata.
„In momentul in care devin someri neindemnizati, interesul creste pentru gasirea unui loc de munca si majoritatea isi gasesc un loc de munca. De exemplu, in luna iulie s-au angajat 578 de someri, din care peste 400 erau someri neindemnizati”, a precizat adjunctul de la AJOFM Maramures.
Statistica arata ca, dupa ce nu mai primesc indemnizatie, doar aproximativ 5% dintre someri isi gasesc din nou de lucru, insa cei mai multi nu isi reinnoiesc cererile de obtinere a unui loc de munca, in lipsa ofertelor de pe piata economica locala avand sanse reduse sa gaseasca o noua slujba. Unii pleaca in strainatate, iar altii se refugiaza in munca “la negru”.
Conform unei cercetari a Institutului de Statistica, inainte de intrarea in vigoare a noului Cod al Muncii, la nivel national existau 1,7 milioane de persoane care lucrau fara forme legale. De exemplu, din cei peste 6.000 de someri din Maramures care nu mai primesc indemnizatie, doar jumatate primesc alocatia prevazuta de venitul minim garantat. Restul, nu se stie exact cum isi produc banii pentru a trai.
„O parte din somerii neindemnizati beneficiaza de venitul minim garantat, potrivit Legii 416. In Maramures, aproximativ 3.000 de persoane din somerii neindemnizati sunt beneficari ai acestor ajutoare”, a precizat Mircea Mos, directorul adjunct al AJOFM.
Recalificari facute la cererea… somerilor
De ce renunta somerii neindemnizati sa ramana in evidentele statului? Pentru ca facilitatile oferite se rezuma la cursurile de recalificare, iar acestea sunt anacronice, adica nu tin cont de cerintele de pe piata muncii actuale. In acest caz, vina apartine atat agentiei de ocupare a fortei de munca, cat si angajatorilor, care nu isi fixeaza o strategie care include si potentialul de angajare si calificarile de care au nevoie. Sau daca fac acest lucru, nu il comunica agentiei. Asa ca, halucinant, agentia face cursurile pe care le solicita… somerii.
„Din pacate, agentii economici nici macar nu comunica locurile de munca agentie, desi au obligatia asta, conform Legii 76. Prefera sa dea anunturi in ziare. Cursurile de calificare se fac si la cererea somerilor – probabil ca au o speranta sau o promisiune ca va fi ocupat dupa absolvirea cursului… Astea-s solicitarile lor. Cursuri la intampinarea pietei nu prea facem, pentru ca nu stii ce vrea piata. Deci nu ai o strategie de dezvoltare…”, a recunoscut reprezentantul AJOFM Maramures.
Din aceasta cauza, desi pe piata muncii se cer sudori, instalatori, tamplari si tapiteri in domeniul prelucrarii lemnului, sau electricieni, doar in ultima meserie s-au putut recalifica somerii maramureseni, pentru restul neexistand cursuri. In schimb, scoatem pe banda rulanta coafeze, bucatari, barmani, ospatari si cofetari-patiseri. Reactia pietei economice e elocventa: anual, doar 5.000-6.000 de someri isi gasesc un loc de munca, majoritatea ca muncitori necalificati.
„Intr-un an bun, in Maramures se angajeaza 6.000 de persoane. Pentru 2011, noi am avut prevazut in programul de ocupare 4.450 de locuri de munca, prognoza fiind una temperata. Avem deja 3.929 locuri de munca ocupate, deci aproape 80% din plan. In a doua jumatate a anului, eu zic ca o sa angajam inca vreo 2.000 de someri”, a estimat directorul adjunct al AJOFM.
Fara posibilitatea angajarii, somerii care nu mai primesc indemnizatie si care nici nu se incadreaza pentru a primi venitul minim garantat, de exemplu, pentru stupidul motiv ca detin o motocositoare, pleaca in strainatate sau alimenteaza piata neagra a muncii. Pentru ca fara bani nu poate trai nimeni. Statisticile ne anunta ca somajul a scazut la doar 4,16%, desi numarul locurilor de munca din judet nu ajunge nici pentru un sfert din maramureseni, fiind cu 50% mai putine decat in 1989, iar calitatea vietii este intr-un regres care nu mai ingrijoreaza nicio autoritate publica, intrand in normalitatea cotidiana a oricarei tari cu statut de anexa bananiera.
Sursa: Catalin Vischi
– Servicii de creare site web
