Pe langa crunta criza economica si ofensiva “alimentelor de carton”, modificate in laboratoare pentru a rezista mai mult pe rafturile magazinelor, mai ieftine, dar cele mai multe dintre ele periculoase pentru sanatatea umana, fermierii si-au descoperit inca un adversar in jocul supravietuirii pe piata agroalimentara mondiala, poate cel mai periculos: zvonul. Spre deosebire de cel din sectorul financiar-bancar, zvonul din industria alimentara are reactia unui atac de cord: efectele sunt cauzate imediat si se estompeaza in timp indelungat.
Popularizate sub denumiri catastrofice (pesta porcina, boala vacii nebune, scrapiala oi si capre, SIDA cailor, concentratii periculoase de pesticide in legume si fructe, mierea cu antibiotic, castravetii cu ecoli, ouale stresate, substituirea carnii de vita cu cea de cal, puiul de carne contaminat cu Salmonella), scandalurile erup in industria alimentara periodic, de cativa ani incoace.
Desi cele mai multe alerte de siguranta alimentelor sunt infirmate dupa finalizarea cercetarilor, fiecare zvon loveste crancen fermierul. Cel mai recent scandal alimentar despre care exista deja dovezi ca a fost “fabricat” este cel al aflatoxinei din lapte. O regula a jocurilor financiare este ca de fiecare data cand cineva pierde, altcineva castiga. Si pentru ca nicicum nu s-a facut public numele “papusarilor” care au instrumentat acest scandal alimentar ce s-a repercutat asupra crescatorilor de vaci de lapte din Romania, am incercat sa aflam noi cine a avut de castigat de pe urma alertei “Aflatoxina in lapte”, dar si a altor scandaluri similare.
„Acest scandal artificial creat in piata laptelui a inceput cu pregatirea sa – asa cum se face in razboi: prima data ataca aviatia si bombardeaza tot si pe urma vin trupele si ocupa teritoriul fara opozitie. Este o strategie foarte bine pusa la punct, pe care, din naivitate, o inghitim”, este convins maramureseanul Claudiu Franc, presedintele Federatia Crescatorilor de Bovine din Romania (FCBR).
Alerte gratuite
Inginerul agronom Ioan Maties, administratorul celei mai importante firme din sectorul morarit-panificatie din judet, da exemplul scandalului starnit de ciupercile pe care, chipurile, le-ar contine faina romaneasca. „Faina ungureasca este mai apreciata, chiar si la noi in tara, desi in anul trecut nivelul glutenului a fost cam la fel in toata Europa, iar faina romanilor e ecologica. Insa unii au contracarat calitatea fainii romanesti aruncand zvonul ca are fungi. Toate aceste prostii, pentru care nu plateste nimeni in afara fermierului roman, chiar daca ar fi reale, nu sunt atat de periculoase pe cat vor unii sa para. Gripa aviara sau vaca nebuna au omorit pe cineva? Fermierii francezi au mancat in public carne de vaca nebuna, asa, cruda, si nu li s-a intamplat nimic”, a mentionat Maties.
Si presedintele Asociatiei Crescatorilor de Oi si Capre din Maramures a amintit de o lovitura financiara primita la sfarsitul anului trecut de sectorul zootehnic cu cea mai mare dezvoltare din Romania in anii crizei economice, si care nu a fost corect gestionata de catre autoritatile noastre, repercutandu-se financiar asupra fermierilor.
„In toamna anului trecut, dupa un an in care crescatorii de oi romani au reusit importuri mari in tarile arabe si Turcia, turcii au inventat ca oile noastre au o boala neurodegenrativa naturala, screapie. Pana atunci, din 2011 si pana in vara anului trecut pretul carnii de oaie in viu era la export 9,5 lei – 10 lei/kg. Dupa izbucnirea scandalului, care a fost infirmat de autoritatile sanitar-veterinare din Romania – fapt neluat in considerare de turci -, pretul a scazut la 6 lei – 6,5 lei/kg. Grav a fost ca turcii ne-au interzis sa comercializam si sa trasportam oile pe teritoriul lor, spre arabi. Din scandalul asta au castigat fermierii bulgari, care erau intr-o relatie mai buna cu turcii si pe noi ne-au scos din joc”, a precizat Gheorghe Buda, presedintele Asociatia Crescatorilor de Ovine si Caprine din Maramures.
Ce este si cat e de periculoasa aflatoxina
Inainte de a intra in dedesubturile celui mai recent scandal pricinuit de o alerta de siguranta alimantara din Romania, aflatoxina din lapte, aflam ce e aflatoxina: niste micotoxine produse de ciuperci, in cazul de fata excretate in laptele animalelor care consuma furaje care au mucegait. 
„Aflatoxina, o spun cu toata responsabilitatea, o gasim in orice produs care contine un substrat nutritiv pentru dezvoltarea mucegaiului: paine, dulceata (cand desfacem borcanul din camara si gasim o pata de mucegai la suprafata, il aruncam?)”, a precizat Claudiu Franc, presedintele FCBR, completat de inginerul agronom Ioan Maties, care a explicat ca „aceste mucegaiuri exista in toate cerealele”.
Scandalul aflatoxinei a pornit din Serbia in urma cu mai putin de o luna si s-a extins in Romania, fiind propagat de o companie multinationala prezenta si pe piata sarba si pe piata din tara noastra, care a vrut sa-si pedepseasca astfel un concurent de pe piata, reprezentat tot de o multinationala.
„Prima data s-a pomenit de aflatoxina in lapte la o emisiune in Serbia, transmisa pe un post national, aceasta tara din afara UE avand doua multinationale concurente prezente si pe piata din Romania. Acolo s-a spus ca s-au identificat in piata din Serbia produse din lapte care contin aflatoxina, provenite din lapte din Ungaria, Polonia si, din sursele lor, stiu ca si in Romania exista cazuri de lapte contaminat cu aflatoxina. La noi, acest scandal a fost importat atunci cand o multinationala cu sediul in Timis, unul dintre marii jucatori in piata romaneasca, a intrat pe teritoriul unei alte multinationale si a vrut sa distribuie lapte intr-un sector al capitalei in cadrul programului national “Laptele si cornul”. La doua saptamani dupa incalcarea teritoriului de interes economic, au fost sesizate, anonim, toate autoritatile ca in Timis ar problema cu laptele cu aflatoxina”, a precizat seful FCBR.
Insa, indiferent cine a propagat in Romania scandalul laptelui infestat cu aflatoxina, cetateanul e interesat de efectul acestui mucegai asupra sanatatii sale. Specialistii ne lamuresc asupra acestui aspect si ne dezvaluie ca nivelul maxim admis de aflatoxina in lapte este de cinci ori mai mic decat in alta tara cu legislatie severa in privinta sigurantei alimentare. Un alt mod de a spune ca suntem mai catolici decat papa.
„La americani, aflatoxina asta este admisa intr-o proportie de 500 de parti per milion, in Europa sunt admise 100 de parti per milion. Aceasta substanta poate afecta organismul uman doar dupa un consum foarte, foarte mare si indelungat. In plus, organismul uman chiar are nevoie, ca sa poata functiona bine, de tot felul de microorganisme – care sunt si aceste mucegaiuri formate in lapte dupa ce vaca a mancat furaje cu un anumit grad de mucegai – in cazul de fata s-a spus ca porumbul era vinovat”, a explicat inginerul agronom Ioan Maties.
Aflatoxina actioneaza ca si un hepatotoxic si are o toxicitatea crescuta care, printr-un efect cumulativ, dauneaza ficatului. “De aceea, legea admite ca nefiind daunator un anumit nivel de aflatoxina. In Europa vorbim de 100 de parti per milion pe mililitru, iar in SUA, ca ei probabil vor sa-si faca singuri rau si sa moara, vorbim de 500 de parti per milion. Ca un om sa fie afectat trebuie sa consume peste 60 de litri de lapte pe zi, timp de 200 de zile”, a mentionat Claudiu Franc, presedintele FCBR, de profesie medic veterinar.
Cine a castigat
Si autoritatile sanitar-veterinare confirma ca nivelul maxim admis in UE de aflatoxina in lapte e de cinci ori mai mic decat cel din SUA, insa, dupa izbucnirea scandalului, au trebuit sa demareze anchete. De altfel, statul a fost primul castigator financiar direct de pe urma scandalului, fermierii fiind obligati sa-si plateasca analizarea probelor de lapte, preturile nefiind deloc modice.
„In aceasta ampla actiune de control s-au recoltat probe de furaje si de lapte. Intrucat DSV Maramures nu are tehnica necesara pentru analizarea celor doua matrice, am apelat la serviciile altor laboratoare – pentru furaje am apelat la serviciile DSVSA Bistrita, iar pentru lapte, la serviciile DSVSA Alba”, a precizat Marius Sima, purtator de cuvant al Directia Sanitar-Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor (DSVSA) Maramures.
In loc ca statul sa anunte ca exista o suspiciune, insa controleaza foarte bine siguranta alimentara si toate produsele care sunt la vanzare sunt 100% sigure, autoritatile centrale (ministrul Agriculturii, presedintele ANSVSA si alti specialisti) au mentionat doar alarma. Faptul s-a repercutat direct asupra fermierilor, in cateva zile achizitia produselor lactate scazand cu 35%.
In plus, fermierii au fost obligati sa-si dovedeasca nevinovatia pe banii lor! “S-a facut ceea ce nu s-a mai facut in nicio alta tara. Au fost recoltate mii de probe de la fermieri, pe cheltuiala acestora! Si companiile procesatoare, multinationalele, au spus: “Nu va mai luam laptele decat daca aveti certificate ca laptele respectiv este indemn de aflatoxina. Costul unei analize… A fost o chestiune romaneasca, desi discutam de doua laboratoare de stat! O proba a costat 180 lei la Alba Iulia si 270 de lei la Bucuresti. Diferenta de 90 de lei! De castigat, a castigat statul. Pentru un fermier care produce 50 de litri de lapte platit cu 0.8 lei pe litru, a trebuit sa vanda laptele o saptamana, doua, sa-si plateasca proba…”, a dezvaluit Claudiu Franc.
Alt aspect nefacut public consta in faptul ca aparitia normelor maxim admise de aflatoxina in lapte au adus profituri financiare catorva mari concerne internationale din industria chimica, acestea comercializand solutia pentru ca aflatoxina sa nu ajunga in lapte – desi nivelul la care aceasta este periculoasa pentru sanatatea umana este unul atat de mare incat este aproape imposibil sa poata fi ingerat involuntar de om. Insa pretul mare al acestei solutii o face prohibita pentru micii fermieri romani.
„Suntem foarte multi fermieri care folosim in furaje fixatorii de aflatoxine. Exista niste argile speciale care fixeaza mucegaiurile la nivelul rumenului bovinei si nu se mai absorb la nivel intestinal, fiind eliminate de animal in mod natural. Aceste produse sunt destul de scumpe, 30 de euro/kg”, a mentionat presedintele FCBR.
E periculos, dar o verificam… in premiera
Autoritatile sanitar-veterinare, care in acest scandal si-au pierdut chiar presedintele, demis de primul ministru, iar altii sapte responsabili din ANSVSA au fost sanctionati, sustin, real, dar incomplet, ca desi verificarea cantitatii de aflatoxina din lapte se face periodic, este prima data cand a izbucnit un scandal alimentar.
„La nivel national exista un program strategic prin care DSVSA-urile au obligatia de a recolta si a analiza probe. Aceste probe sunt stabilite de catre directia centrala. Acum este prima data cand a izbucnit un scandal la nivel national privind aflatoxina”, a confirmat Marius Sima, purtator de cuvant DSVSA Maramures.
Presedintele FCBR dezvaluie ca aflatoxina “n-a fost niciodata supravegheata de stat, ca n-are cum fi un pericol pentru sanatatea umana. E un program de autocontrol al procesatorului – adica cel ce produce, verifica. In 2012, statul a facut doar doua probe la nivelul intregii tari”.
Pericolele neconfirmate
Scandalurile cauzate de alerte de siguranta alimentara s-au dovedit, in cea mai mare parte a lor, nefondate, insa toate au cauzat pierderi mari fermierilor. Datele oficiale, comunicate de ANSVSA, arata ca nu s-a confirmat prezenta de reziduuri de antibiotice in carnea de curcan din Romania, insa firma brasoveana, una dintre cele mai moderne din lume, a suferit pagube majore, dupa retragerea de la comercializare a produselor sale. Ce folos ca dupa aceea produsele au fost declarate conforme cu standardele de calitate si siguranta a alimentelor impuse de drastica UE?
Si suspiciunea ca in conservele de vita ar fi carne de cal a fost infirmata, analizele detectand prezenta de ADN specific de cal in procent de 1%, conform prevederilor legislatiei europene aceasta inseamnand ca a avut loc o contaminare pe parcursul lantului de distributie a carnii care a intrat in procesare si fiind infirmata suspiciunea de frauda.
E drept, a fost detectata prezenta carnii de cal in micii fabricati de firma Nicolin din Ploiesti, peste 1.300 de romani cumparand acest produs inainte ca el sa fie retras din supermarketuri. Revenind la aflatoxina din lapte, dupa ce au verificat aproape 800 de ferme de vaci de lapte, 200 de centre de colectare, 100 de automate pentru vanzarea laptelui crud si 200 de fabrici de procesare, din cele 1.225 de probe analizate au fost declarate neconforme, conform standardelor europene, 67, ceea ce reprezinta 5% din totalul probelor analizate.
Desi doar opt automate de vanzare a laptelui au avut nivelul de aflatoxina mai mare decat cel admis, au fost retrase si distruse 193 de tone de lapte, adica 0,03 din productia lunara a Romaniei, si 104 tone de produse lactate. 47 de automate au primit interdictie temporara de a mai vinde marfa, la fel procedandu-se si in cazul a cinci centre de colectare a laptelui si 34 de ferme. Nimeni de la varful Ministerului Agriculturii n-a vorbit nimic despre despagubirea celorlalti fermieri.
Cine pierde
In aceasta perioada, in Romania, vanzarile de lapte au scazut cu o treime, ceea ce se va repercuta nu asupra marilor procesatori, reprezentati de puternice companii multinationale, ci de fermieri. Presedintele FCBR, maramureseanul Claudiu Franc, subliniaza cel mai dramatic aspect cauzat de scandalul aflatoxinei: multinationalele le impun acum fermierilor sa respecte, nu programul national de conformitate a laptelui, ci propriul lor program, ceea ce va duce la falimentul, implicit disparitia multor crescatori de vaci de lapte de pe piata, fapt care va fi substituit de produsele fermierilor din statele europene mari producatoare de lapte.
„Procesatorul din zona Ardealului cu care toti colegii din opt judete avem contract ne-a impus semnarea unui nou contract prin care ne cere sa reducem pretul negociat si aprobat de ambele parti cu 30% (din cauza lipsei vanzarii si consumului din piata, ei nu pot sa-si permita sa lucreze pe stocuri), modificarea STAS-ului la care se preda laptele (conformarea duce la o reducere a pretului de baza cu 8-9%), modificarea grilei de pret in conformitate cu cantitatea predata (aici se mai pierd 2-3 bani/litru) si, ceea ce ne-a socat cel mai tare, prezentarea unui buletin de analiza care sa ateste ca laptele este indemn fata deaflatoxina, metale grele, pesticide, insecticide etc. Toate astea trebuie facute pe cheltuiala fermierului, altfel multinationala refuza sa semneze un contract cu fermierii”, a precizat Claudiu Franc, presedintele Federatiei Crescatorilor de Bovine din Romania.
Fara o mare doza de incredere in autoritatile politizate ale statului, fermierii romani isi pun acum toate sperantele in consumatori. Altfel, spun ei “Fermaghedonul” isi va atinge scopul: reducerea semnificativa a produselor romanesti si invadarea unei piete de consum din tara de marfa produsa in tarile influente din Uniunea Europeana.
„Romanii trebuie sa se gandeasca: orice banut pe care-l lasa-n tara va face plus valoare aici si orice produs care vine din import si este platit, inseamna bani iesiti din tara. Si ne miram ca n-avem bani. Pai daca tot timpul platim altora in loc sa sutinem economia locala, ce mai putem astepta? In Germania, daca este o brutarie intr-un sat toata lumea cumpara paine de acolo, exact cum era pe vremuri la noi: daca un om taia un animal, tot satul cumpara o bucatica de carne, chiar daca nu-i trebuia, pentru ca acel om sa-si poata inlocui animalul si sa nu devina sarac. Trebuie sa ne ajutam intre noi. Am ajuns in situatia in care nu mai avem timp de ranchiuna”, e convins inginerul agronom Ioan Maties.
Sursa: Catalin Vischi
– Servicii de creare site web
