Vezi VIDEO
Maramuresenii fac eforturi sa isi pastreze obiceiurile din strabuni in ciuda modernizarii agresive a satelor de pe vaile Izei sau Marei, iar Festivalul datinilor de iarna din Sighetu Marmatiei, care in acest an a ajuns la editia cu numarul 41, este una dintre modalitatile de contracarare a “importului” de traditii straine. Pana si maramuresenii “vinovati” de aducerea acasa a unor obiceiuri de prin occident au venit azi, 27 decembrie, la Sighet sa isi mai spele din pacate, mai prescis sa urmareasca “parada datinilor de iarna” a participantilor la festival. Lor li s-au alaturat cei pentru care Craciunul nu are farmec fara colinde sau Viflaim. Centrul Sighetului s-a umplut de popor, care a asistat la un spectacol care a incalzit inimile maramuresenilor, in ciuda frigului de afara.
Cateva mii de oameni s-au adunat in fata primariei din Sighet, unde s-a amplasat tribuna de unde oficialitatile au privit parada care a incheiat festivalul datinilor. In fata acestora, dar si a curiosilor veniti sa vada spectacolul, cele peste 35 de grupuri folclorice din Maramures si judetele din nordul tarii au colindat de a rasunat orasul.
Alaiul a fost deschis de calareti, la fel ca si in anii precedenti, care in trecut ii intampinau pe nobili, iar acum pe colindatorii care au vestit Nasterea Domnului. Au urmat Plugusorul, Viflaimul sau Capra, precum si alte obiceiuri mai putin cunoscute in zona Maramuresului.
Plugusor cu urari de bani la buget si ironii politice
Nu au lipsit momentele amuzante, inspirate de actualitatea politica si economica. Un plugusor „altfel” a fost prezentat de unul din grupurile de artisti care a sosit in fata oficialilor prezenti la manifestare. In loc de ani multi cu sanatate, urarile au fost pentru bani multi la bugetul primariei. De asemenea, nu au lipsit glumele politice, avandu-i ca subiecti pe cei doi candidati la presedintia tarii.
Momentul aparte al paradei in mod evident a fost Plugusorul de criza prezentat in fata consilierilor, primarilor si parlamentarilor aflati in tribuna VIP-urilor, mai greu de recunoscut din cauza blanurilor in care s-au infofolit si a cusmelor trase pe cap. La comun li s-a urat in anul in care am avut “doi presedinti votati” sa se gandeasca la si la popora.
“La anul si la multi ani, sa ne-ntalnim bocotani si la buget cu multi bani. Cu toti sa fim uniti si sa nu fim ciuruiti. Sa avem un presedinte linistit si mai cuminte si guvern, si premier necondusi din Cotroceni. Parlament de sarbatori, lipsit de tradatori” s-a auzit de la Sighet pana hat departe.
O maramureseanca nu a lipsit de la nicio editie din ultimii 20 de ani
“Coconii” au fost si ei prezenti in alai, adusi de cei mai in varsta, “veterani” ai festivalului. “Venim la festivalul acesta de 20 de ani. Ne palce sa venim, pentru ca sunt obiceiurile si datinile naostre”, a spus Maria Borodi, care a venit impreuna cu alte colindatoare din satele de pe valea Marei.
Maria Arba, o alta participanta, s-a plans insa ce fetele tinere nu vor sa invete sa confectioneze costume populare. “Noi suntem mai in varsta si mai stim sa facem costume, dar tineretul de azi nu mai vrea sa invete”, a spus trista femeia, tragand un semnal de alarma in legatura cu ceea c ear putea sa urmeze: pastrarea traditilor doar prin aceste festivaluri.
Participantii s-au bucurat, in ciuda frigului patrunzator, de un spectacol veritabil. Un maramuresean de 72 de ani, venit special de la Rona sa vada parada, a rememorat cu nostalgie vremurile trecute. „In tinerete si eu umblam cu Viflaimul… calaret. Mi-a placut distractia si imi palce si acuma. Si la cei 72 de ani ai mei as mai merge”, a spus Ioan Negrea Ioan din Rona de Jos.
Colindele romanesti ar putea intra in patrimonial cultural al UNESCO
La evenimentul organziat de Centrul Judetean de Conservare si Valorificare a Traditiei Populare Maramures, Muzeul Maramuresului din Sighetu-Marmatiei, precum si Consiliul Local si Casa Municipala de Cultura din Sighet, a participat, pe langa oficialitati locale, si secretatul de stat in cadrul Ministerului Culturii, Vasile Timis.
“Festivalul ajuns la a 41-a editie urmareste, pe de o parte, pastrarea si conservarea traditiilor si a datinilor din Maramures, iar pe de alta parte, cunoasterea sau valorizarea lor”, a declarat reprezentantul guvernului.
Vasile Timis a vorbit despre coliondele romanesti ca despre un bun de patrimoniu national, dar si universal. „Anul acesta am reusit si am inscris doina in patrimoiul UNESCO si cred ca si colindele romanilor pot sa stea alaturi de alte valori internationale, valori ale patrimoniului cultural mondial. Cred ca este un fapt cunoscut ca aceste colinde constituie o valoare nationala cu totul aparte”, a mai spus el.
Sursa: Angela Sabau
– Servicii de creare site web
