Formam echipa de 7 membri la 9,30 a.m. la lespezile andezitice din fosta cariera Limpedea. Pornim spre Firiza-Blidari admirand pitoresc-negurosul lac de acumulare. La ora 10, ajungem la Pastravaria Pistruia. (Unii) ne luam rucsacii si betele de trekking si pornim spre nevazuta noastra tinta, Piatra Bulzului.
In neguri, pe Piatra Bulzului – Autor: Lucian Petru Goja
Vezi GALERIA FOTO (click aici…)
Urcam nu pe marcajul banda albastra din amontele malului geografic stang al vaii Pistruia Mare (sageata indica 1,5-2 ore ) ci continuam aproximativ 1 km in amontele pe superba vale Firiza, cu ape verzi-smarald si in perpetua indiguire a malurilor pentru a preveni efectele distructive ale viiturilor de iarna/primavara.
Acolo unde cochetele casute de vacanta se raresc (aproape de liziera molidisului tanar) o luam la stanga aproximativ 50 m pe un picior abrupt. Traversam molidisul (RNP Romsilva, marcaj silvic rosu) spre est.
Ajungem intr-o poienita pudrata cu nea.
Traversam cursul modest dar superb al valea Pistruia Mica, suim in versantul sau stang pana pe culmea marcata silvic cu banda galben-portocalie (padure proprietate privata, recent retrocedata).
De acum incolo ne deplasam invariabil ascendent pe culmea orientata spre nord-vest – vest, admiram fagii monumentali, mai rarii paltini, ceva mai sus impresionanti mesteceni, rarele pasarele zburatacind misterios prin negurile tot mai dense care reduc vizibilitatea la cel mult 35-50 m.
Pe jos frunzis gros de fag in care zarim mici bureti bej-sticlosi datorita inghetului.
Mai apoi incep sa cada arari fulgi rotunzi, cam cat un bob de piper.
Ciudat, nicio urma de mistret, caprior, cerb, vulpe desi zona era odinioara excelent populata cu aceste specii dar si ursi bruni.
Nu peste mult apar bolovanii sur-negriciosi andezitici, majoritatea rostogoliti an de an pe versantul din ce in ce mai abrupt situat la sud-est de Piatra Bulzului.
Fagetul tanar de vreo 25-35 de ani, taiat de vechi drumuri de TAF care urca dinspre valea Sturului pentru a ajunge in valea Pistruia Mica, lasa locul celui matur.
Se ivesc si doboraturile de vant aflate in varii etape de descompunere si bioreciclare.
La baza unui fag ranit descopar, spre bucuria generala, o frumoasa colonie de Pleurotus inghetata bocna.
Se face tot mai rece si tot mai cetos iar cei fara bete de trekking resimt inconvenientul, derapeaza frecvent pe frunzisul inghetat si parsivele ramuri decojite si acoperite cu putina nea inghetata, care se intinde spre poalele Pietrei Bulzului.
Acolo apar urmele si culcusurile unui cerb.
Din pacate ceata bezmetica face inutila vizitarea abruptului sudic spectaculos al Pietrei Bulzului.
Ajungem dupa 2 ore de la plecare.
Zona e impanzita de fagi dezradacinati de furtuni peste care s-a dezvoltat un dens zmeuris si o plasa agasanta de rugi de mur cu frunze verzi, deosebit de gustate de cervide iarna.
Verzi smocuri ori mici insule de screada invioreaza peisajul devenit tot mai stancos si arid.
Incepem urcusul versantului estic accidentat al Piatra Bulzului, evitam gheturile prelinse peste roca vulcanica valurita si dupa 2 ore si jumatate de la plecare, depasim un dens lastaris, predominat de mestecanis foarte tanar.
Poposim pe varful Pietrei Bulzului marcat de un solitar molid.
Din pacate ne este imposibil sa panoramam plonjant spre Blidari, Firiza si lacul de acumulare sau ascendent, catre versantii nord-vestici ai varfului Ignis sau mai aproape, spre varful Chicera Mare (1048 m).
Nu vedem nici frumosul culoar al vaii Blidarului si la stanga ei Piciorul Strambei ce debuteaza la confluenta dintre valea Sturului–valea Blidarului cu Piatra Lupului, un donjon andezitic impresionat, inalt de circa 30-45 m.
Dupa o scurta rehidratare cu ceai/cafea, mere si portocale & pepene galben confiat ne continuam deplasarea pe crestetul vestic custuros al Pietrei Bulzului, cu deosebita atentie la o mica saritoare stancoasa placata cu gheata.
Aparitia vechiului marcaj banda albastra ne ajuta sa depasim spectaculosii megaliti intinsi in lungul crestei, si mai ales spre sud-vest, ajungem in poienita in care neaua avea maxim 5 cm grosime.
Cotim spre stanga, prindem culmea impadurita cu foioase intercalate cu molizi maturi.
Dupa vreo 20 minute de la plecarea de pe Piatra Bulzului ajungem la borna topo de pe varful Bulzului (1051 m altitudine).
Paradoxal, negurile dense plutesc londonez in continuare spre valea Pistruia Mica si Piatra Bulzului in timp ce la vest, spre valea Pistruia Mare, varful Bagneu–Frasineasa–Pietroasa atmosfera se limpezeste sub rafalele de vant.
De acum incolo coboram timp de 1ora si jumatate pe larga poteca abrupta strajuita de frumoase stancarii andezitice intens stratificate, marcata cu banda albastra veche si H silvic mixt, galben-portocaliu (regim privat) la est si rosu (la vest) a fagetului presarat cu paltini si ciresi salbatici.
Reintram in ceata mai putin densa, la un moment dat, printr-o vasta defrisare post dezradacinari de vant.
Panoramam catre alba chelie cu releu radio-meteo a Ignisului si mai aproape spre Chicera Mare, versantii nord-vestici, precum si in lungul vaii Blidarului, respectiv Piciorul Strambei.
La sud zarim varful Ostra si Stramba.
Descindem la ora 14 in fanatele cu grajd si sura traditionala de deasupra caselor de vacante de pe valea Pistruia Mare aflata la confluenta cu valea Firiza.
Cu totii suntem incredintati ca placerea si castigul sunt reciproce dar si ca aveam sa ne mai revedem pe potecile muntilor.
Sursa: Lucian Petru Goja
– Servicii de creare site web
