În data de 23 februarie 2022 s-au împlinit 103 de ani de la trecerea la cele veșnice a lui George Pop de Băsești, cel care a prezidat Marea Adunare de la Alba Iulia din anul 1918.
George Pop de Băsești s-a născut la1 august 1835, în Băsești, Comitatul Sălaj, într-o familie nobiliară greco-catolică.
Primi ani de școală i-a făcut în satul natal, cursurile gimnaziale le-a urmat la Baia Mare, apoi liceul cezaro-crăiesc din Oradea, după care a studiat științele juridice la Academia de Drept din Oradea. Studiile de Drept din Oradea au fost întrerupte, fiind mobilizat în armata imperială austriacă. La întoarcerea acasă, a fost ales prim pretor şi judecător pentru câţiva ani. În 1866, a participat la manifestările organizate de ASTRA, cu scopul ridicării conştiinţei naţionale într-o perioadă când românii din Transilvania se aflau într-o situaţie politică şi socială dezastruoasă.
La 1872 a fost ales deputat în parlamentul ungar din partea cercului electoral Cehu Silvaniei, pe care l-a reprezentat până în 1881. Pentru 9 ani a susținut interesele românilor din Transilvania în parlamentul de la Budapesta. La 9 august 1880 a propus, într-o conferință ținută la Turda, unirea tuturor românilor din Transilvania și Ungaria într-un singur partid național. În urma acestei propuneri s-a convocat, la 17 octombrie 1880, o conferință la care au participat 30 de fruntași români din Transilvania și Ungaria, care au decis convocarea conferinței naționale de la Sibiu din anul 1881, unde s-a decretat solidaritatea partidelor naționale românești din Ungaria și unirea acestora sub numele de Partidul Național Român din Transilvania și Ungaria.
În perioada 1892-1894 George Pop de Băsești a fost unul dintre liderii mișcării memorandiste, care cerea autonomia Transilvaniei și drepturi suplimentare pentru românii din Transilvania aflată în Austro-Ungaria. A fost unul dintre politicienii români condamnați la închisoare pentru susținerea Memorandumului, în cadrul procesului memorandiștilor de la Cluj în 1894.
La 1 Decembrie 1918 a fost ales preşedinte al Marii Adunări Naţionale. În cuvântul de deschidere, spunea: ”S-a realizat marele vis al lui Mihai Viteazul, unirea tuturor de-o limbă şi o lege într-un singur şi nedespărţit stat numit România”.
La Băseşti, pe piatra sa funerară sunt înscrise celebrele cuvinte din Sfânta Scriptură pe care le rostise în faţa marelui Sfat Naţional: ”Acum slobozeşte, Doamne, pe robul tău în pace că am văzut slobozirea neamului meu!”.
A trecut la cele veșnice în 23 februarie 1919, după ce și-a văzut visul său de-o viață împlinit.
Nicolae Iorga prezintă marele exponent al Unirii Transilvaniei cu Țara-Mamă prin următoarele cuvinte publicate în lucrarea „Oameni cari au fost”, tipărită în anul 1935: „A fost bătrânul nației… Tocmai fiindcă este acolo (în Ardeal) o așa mare și mândră oaste de țărani, îi trebuia Voievodului obștile – și oștile – țărănimii celei vechi, întemeietoare și sprijinitoare de Domnii. Sunt Domni cari nu domnesc, și sunt de aceia cari, fără a sta în scaun de stăpânire, au rost și domnesc între ai lor. Icoană de trecut, garanție morală pentru prezent, îndemn către tineretul viitorului, așa a fost, când l-au lăsat să trăiască dușmanii seminției sale, în castelul său care era o căsuță, între țăranii cari îi erau frați, bătrânul G. Pop. Nația l-a numit Badea George. În acest dulce nume, pe care nu a simțit nevoie să-l prefacă potrivit căruntețele lui, este o notă de iubire și de încredere, cum n-a mai avut-o altul”.
– Servicii de creare site web
