George Pop de Băseşti, cel care a prezidat Adunarea Generală de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918, a murit la puţin timp după înfăptuirea Marii Uniri. În 23 februarie se împlinesc 105 de ani de la trecerea lui la cele veşnice.
George Pop de Băsești s-a născut la 1 august 1835, în Băsești, Comitatul Sălaj, într-o familie nobiliară greco-catolică.
Primii ani de școală i-a făcut în satul natal, cursurile gimnaziale le-a urmat la Baia Mare, apoi liceul cezaro-crăiesc din Oradea, după care a studiat științele juridice la Academia de Drept din Oradea. Studiile de Drept din Oradea au fost întrerupte, fiind mobilizat în armata imperială austriacă. La întoarcerea acasă, a fost ales prim pretor şi judecător pentru câţiva ani. În 1866, a participat la manifestările organizate de ASTRA, cu scopul ridicării conştiinţei naţionale într-o perioadă când românii din Transilvania se aflau într-o situaţie politică şi socială dezastruoasă.
La 1872 a fost ales deputat în parlamentul ungar din partea cercului electoral Cehu Silvaniei, pe care l-a reprezentat până în 1881. Pentru 9 ani a susținut interesele românilor din Transilvania în parlamentul de la Budapesta. La 9 august 1880 a propus, într-o conferință ținută la Turda, unirea tuturor românilor din Transilvania și Ungaria într-un singur partid național. În urma acestei propuneri s-a convocat, la 17 octombrie 1880, o conferință la care au participat 30 de fruntași români din Transilvania și Ungaria, care au decis convocarea conferinței naționale de la Sibiu din anul 1881, unde s-a decretat solidaritatea partidelor naționale românești din Ungaria și unirea acestora sub numele de Partidul Național Român din Transilvania și Ungaria.
În perioada 1892-1894 George Pop de Băsești a fost unul dintre liderii mișcării memorandiste, care cerea autonomia Transilvaniei și drepturi suplimentare pentru românii din Transilvania aflată în Austro-Ungaria. A fost unul dintre politicienii români condamnați la închisoare pentru susținerea Memorandumului, în cadrul procesului memorandiștilor de la Cluj în 1894.
La 1 Decembrie 1918 a fost ales preşedinte al Marii Adunări Naţionale. În cuvântul de deschidere, spunea: ”S-a realizat marele vis al lui Mihai Viteazul, unirea tuturor de-o limbă şi o lege într-un singur şi nedespărţit stat numit România”.
La Băseşti, pe piatra sa funerară sunt înscrise celebrele cuvinte din Sfânta Scriptură pe care le rostise în faţa marelui Sfat Naţional: ”Acum slobozeşte, Doamne, pe robul tău în pace că am văzut slobozirea neamului meu!”.
A trecut la cele veșnice în 23 februarie 1919, după ce și-a văzut visul de-o viață împlinit.
Nicolae Iorga spunea despre Gheorghe Pop de Băseşti: ”a fost icoana din trecut, garanţie morală pentru prezent, îndemn către tineretul viitorului”.
O dovadă a felului cum gândeau fruntaşii români este testamentul său semnat în noiembrie 1914, lăsând o mare parte din averea sa prin donaţie Mitropoliei Greco-Catolice de la Blaj, în favoarea dezvoltării culturale a poporului.
Pe o parte din terenul donat de George Pop de Băsești Bisericii Române Unite cu Roma a fost ridicată noua biserică greco-catolică din Băsești, cu hramul „Sfântul Gheorghe”, sființită în anul 2005.