Vezi VIDEO
Globalizarea lingvistica este un subiect dezbatut de lingvistii din intreaga lume. In contextul economic al secolului XXI, in care comertul a depasit granitele statelor, limba engleza a devenit una dintre cele mai utilizate cai de comunicare intre oamenii de afaceri si, ulterior, si intre alte categorii de persoane. Posibilitatea ca limba engleza sa devina unica limba vorbita in toate tarile planetei este tot mai intens pusa in discutie, insa cei mai multi lingvisti si cercetatori in domeniu sunt impotriva acestei posibilitati.
Cea de-a doua editie a Conferintei Internationale de Onomastica „Numele si numirea” din Baia Mare a reunit zeci de cercetatori si profesori universitari din domeniul lingvisticii. Cativa dintre ei au ales sa vorbeasca despre globalizarea lingvistica, fiind de parere ca nicio natiune nu va fi de acord sa renunte la mii de ani de cultura si traditie.
„In Brazilia si Portugalia se apara limba portugheza, ca fiind cea oficiala. Asadar, suntem impotriva ideii ca limba engleza ar trebui sa fie cea globala. Pe langa considerentul economic in ceea ce priveste importanta unei limbi, vorbim mai ales de importanta culturala. Este cazul portughezilor, al spaniolilor si al altor natiuni care inca nu sunt considerate importante in acest proces de alegere a unei limbi globale, chiar daca din punct de vedere cultural sunt foarte importante”, a explicat Patricia Carvalhinhos, de la Universitatea din Sao Paolo, Brazilia.
Profesorul universitar Enzo Caffarelli din Italia, care coordoneaza Revista Italiana de Onomastica, a aratat ca, la fel cum in alte perioade au existat influente din limba franceza sau rusa, acum a venit randul limbii engleze. Lingvistul a precizat ca, in ciuda acestor influente, italienii nu vor renunta la limba lor nativa.
„E adevarat ca in aceasta perioada, limba engleza este folosita cel mai mult, dar e foarte adevarat si faptul ca in trecut, a prevalat franceza, dar si alte limbi, diferite de la perioada la perioada. Asta e perioada limbii engleze. In contextul globalizarii lingvistice, sunt schimburi de comunicare intre limbi, dar nu o omogenizare a acestora. Asadar, nici italienii, dar nici francezii, spaniolii sau rusii nu isi vor abandona limba, fie ca vorbim de urmatorii 20 de ani sau 100 de ani, deci putem sta linistiti”, a opinat Enzo Caffarelli, de la Universitatea din Roma „Tor Vergata”.
Aceeasi parere o impartaseste si un cercetator de la Institutul de Limba si Folclor din Uppsala, Suedia, care recunoaste importanta limbii engleze la nivel international. El opineaza ca daca se va incerca impunerea unei limbi unice, aceasta nu va rezista foarte mult.
„Nu cred ca se va intampla asa ceva vreodata, pentru ca suedezii nu isi vor abandona niciodata limba, cu toate ca cei mai multi dintre ei vorbesc engleza foarte bine. Faptul ca tot mai multi invata limba engleza e un lucru bun, pentru ca e mult mai usor ca persoanele sa se inteleaga in intreaga lume. Totodata, e mult mai usor sa calatoresti, pentru ca poti folosi limba engleza in aproape orice parte a lumii, iar asta e un lucru bun, dar eu cred ca cel mai probabil, niciodata limba engleza nu va face regulile fiind o singura limba”, a aratat Mats Wahlberg, de la Institutul de Limba si Folclor din Uppsala, Suedia.
Limba engleza a inceput sa patrunda in medii lingvistice noi, fara sa inlocuiasca limbile native, ci devenind o parte componenta a acestora. Cu toate astea, cel mai mare pericol reprezentat de globalizarea lingvistica ar putea fi disparitia unor limbi care sunt utilizate de tot mai putini vorbitori.
Sursa: Gabriela Kuhajda