Pornind de la premiza lingvistilor ca limba romana este dinamica si deschisa schimbarilor, vom supune analizei, in lectia de gramatica de astazi, doua cuvinte, unul de origine engleza si celalalt existent in limba, dar care, printr-un calc lingvistic, si-a schimbat, in unele contexte, sfera semantica. Este vorba de termenii “job” (provenit din omonimul englez) si “a aplica” (fr. appliquer, lat. applicare) care au fost acceptati, adoptati, dar si – in cazul celui de-al doilea – adaptati cu usurinta in limba, tinand cont de frecventa cu care sunt folositi de o categorie mare de vorbitori, dar si in diverse alte forme de comunicare.
Cuvantul “job” a fost unul dintre englezismele asimilate cu usurinta in limba, termenul aparand inclusiv intr-o lucrare lexicografica ce dateaza din 1978. De altfel, majoritatea dictionarelor limbii romane l-au preluat cu sensurile de “slujba, serviciu” si “afacere cu caracter privat sau oficial”(vezi DEX, DEXI, Dictionarul General al Limbii Romane etc).
Potrivit lingvistilor, acest cuvant imprumutat din engleza si adaptat la sistemul limbii romane, prezinta “anumite avantaje in raport cu termenul autohton, adica precizie, expresivitate, circulatie internationala”.
In timp ce termenul “job”, cu flexiunile “joburi, jobul” similare substantivelor neutre romanesti, a fost asimilat in limba, nu acelasi lucru se poate spune despre verbul “a aplica”, folosit mai ales de tineri cu sensul de “cerere, petitie” in contexte ca “aplic pentru un job”, “a aplicat pentru o bursa” etc.
Se poate constata cu usurinta, consultand dictionarele romanesti, ca verbul “a aplica” are o diversitate de alte sensuri, inafara, insa, de “cerere, petitie”. Nici in limba de provenienta – franceza – nu are aceasta semnificatie. Unii lingvisti considera ca termenul a fost preluat gresit in limba romana din englezescul “application” si poate duce la confuzii, intrucat in limba romana “a aplica”, “aplicatie” au sensuri “bine stabilite, utilizate de mult si in domeniul stiintific”.
In concluzie, specialistii recomanda cuvintele “cerere” sau “petitie” care se pliaza perfect si in contextul comunicarii actuale.
Sursa: Monica Pop