Nepermis de des se fac greseli in scrierea unor cuvinte a caror vocala se dubleaza, in anumite situatii, in functie de declinare. Tinand cont de numeroasele erori aparute prin unele ziare online, bloguri, in comentariile cititorilor etc, in lectia de gramatica de astazi ne vom ocupa de scrierea substantivelor/adjectivelor “licean” si “coreean”. Subiectul a fost dezbatut (insa doar tangential, in ce priveste cei doi termeni) si in alte rubrici de gramatica publicate in ziarul electronic emaramures.ro.
Cuvintele “licean” si “liceana”, la nominativ/acuzativ singular, se scriu cu un singur “e”. Situatia este putin diferita in cazurile genitiv-dativ, singular, cand la genul feminin vocala se dubleaza, adica vom scrie (si vom pronunta) “liceenei” sau “unei liceene” (al doilea “e” provenind din forma articulata a substantivului). De altfel, a doua vocala se sesizeaza (fonic) si in momentul in care se pronunta, ceea ce poate constitui un mijloc de control.
De retinut ca la plural, indiferent de cazuri (nominativ/acuzativ; genitiv/dativ), vocala se dubleaza la cele doua substantive. Asadar, vom scrie (spune) “liceeni, liceenii, liceene, liceenele”, respectiv “liceenilor, liceenelor”, al doilea “e” fiind, de aceasta data marca a pluralului.
In cazul declinarii substantivului “coreean”, tinand cont ca in radacina cuvantului “Coreea” sunt doua vocale, indiferent de cazuri, “e” se dubleaza peste tot. Asadar, vom scrie (pronunta) “coreean, coreeana (cu varianta coreeanca) coreeni, coreenilor, coreeanului etc.
In concluzie, doar primele variante din titlu sunt corecte: “licean” si “coreean”. De semnalat ca un numar – e adevarat din ce in ce mai mic – de persoane, pronunta si scriu “liceie” in loc de “licee”, aplicandu-se o regula ce priveste cuvintele din fondul vechi (in aceasta categorie intra si termenii “muzee”, “trofee”).
De asemenea, cuvantul “liceanca”, utilizat extrem de des in articolele din ziarele electronice si nu numai, a fost introdus recent in unele dictionare, forma literara acceptata pana acuma fiind doar “liceana”, atat cu valoare de substantiv, cat si de adjectiv.
Sursa: Monica Pop