Este usor de observat ca limbajul tinerilor de azi, dar nu numai, este “presarat” cu din ce in ce mai multe argouri. Este vorba de acel “vocabular special”, un mod de exprimare care nu are nimic de-a face cu norma literara. Deoarece dictionarul de argouri cuprinde nu mai putin de 25.000 de cuvinte, in lectia de azi vom lua in discutie doar trei termeni din aceasta categorie, extrem de des intalniti in randul elevilor, studentilor, militarilor, dar si al vagabonzilor, delincventilor s.a. Cuvinte ca “misto”, “naspa” sau “nasol” se pot auzi pe strada, in scoli, cluburi etc, intrand in vocabularul de baza al multor vorbitori.
Lingvistii considera ca acest tip de limbaj se utilizeaza din dorinta de epata, de a solidariza cu o anumita categorie sociala, cu un grup (in cazul elevilor, studentilor) sau, in unele situatii, pentru a nu fi intelesi de ceilalti (in aceasta categorie intrand detinutii si, in general, cei considerati paria societatii). Cu toate ca multe argouri au intrat in masa vocabularului, originea acestora este mult prea putin cunoscuta de cei care le utilizeaza.
Conform Dictionarului Ilustrat al Limbii Romane (editia 2010), argoul este un limbaj conventional al unui grup social care, pentru a nu fi inteles de restul societatii, foloseste cuvinte speciale (imprumuri din limbi straine si din graiurile populare sau cu sensuri deosebite).
“Misto”, “naspa”si “nasol” sunt trei dintre cele mai cunoscute argouri care au intrat in vocabularul de baza al multor vorbitori. Le vom discuta pe rand, pentru a observa provenienta si sensul acestora. “Misto” – argou (adj. invariabil si adverb) inseamna care este foarte bun, foarte frumos, “la misto”- batjocoritor, ironic; “a lua pe cineva la misto”- a-si bate joc, a ironiza. Termenul provine din tiganescul “misto”.
Argoul “naspa” (adjectiv invariabil si adverb) s-ar traduce prin foarte urat, foarte neplacut, cuvantul avandu-l ca origine pe tiganescul “naspa”. Tot de provenienta tiganeasca este si “nasol/nasoala” – din originalul “nasvalo” – bolnav sau “nasul” – rau meschin, care a primit, in vocabularul mai ales al adolescentilor, sensul de “urat, de proasta calitate, incurcat, neplacut, cu urmari rele”.
In aceesi categorie intra si cuvintele “bulan” si “bafta”, tot de origine tiganeasca.
In afara de scriitorii de mare talent, care au valorificat termenii argotici, scotandu-le in evidenta plasticitatea, prin crearea unor personaje, situatii etc, in limbajul literar, academic, jurnalistic argourile trebuie evitate. Trebuie sa se tina seama de faptul ca asemenea limbaj este caracteristic unei categorii sociale restranse, cu preocupari intelectuale limitate.
Tinand cont de sugestiile mai multor cititori ai rubricii de gramatica, publicate in ziarul electronic eMaramures.ro, incepand de astazi, vom schimba titlul generic al rubricii din “Lectia de gramatica” in “Gramatica online – Cum e corect”. Mentionam ca acest lucru nu va schimba nici metoda de abordare a subiectelor, nici continutul temei dezbatute, aceasta incadrandu-se, in continuare, in sfera ortografiei si punctuatiei limbii romane.
Sursa: Monica Pop