Desi, la prima vedere, pare o regula destul de simpla, de foarte multe ori se comit greseli atunci cand se desemneaza provenienta geografica (sau etnica) a unei persoane. Erorile constau in inversarea valorilor gramaticale (morfologice), adica substantivul se foloseste, atat in vorbire, cat si in scriere, in locul adjectivului. Aceasta schimbare a valorii gramaticale (numita in termeni de specialitate conversiune) si, implicit, in acest caz a formei cuvantului este “trecuta cu vederea” de multi vorbitori, ceea ce duce la folosirea haotica a acestor termeni. Concret, in lectia de gramatica de astazi, vom incerca sa lamurim cand se folosesc cuvintele “maramureseana, baimareana, clujeana, romana, italiana etc” si cand “maramureseanca, baimareanca, clujeanca, romanca, italianca” etc.
Regula gramaticala in aceste cazuri este destul de simpla. Adjectivele ce desemneaza provenienta geografica sau etnica au sufixele –eana, -uana, -ana, respectiv –ene, in timp ce substantivele se formeaza cu asa-numitele sufixe motionale: -eanca, -anca, -uanca.
Asadar, chiar daca avem tendinta de a le inversa, parandu-ni-se ca “suna mai bine in romaneste”, vom spune (scrie) corect “sportiva maramureseana, fata baimareana, eleva italiana, turistele romane, femeia bacauana etc”, cuvintele subliniate avand valoare in acest caz de adjectiv (usor de sesizat, intrucat sunt insotite de substantive). Termenii “romana” si “italiana” au valoare de substantiv atunci cand desemneaza limba unui popor (exemplu: „Italiana e o limba usor de invatat”).
Maramureseanca, baimareanca, italianca, romanca, bacauanca, doljeanca etc. sunt folosite cu aceasta terminatie doar atunci cand au valoare de substantiv. Exemple: “Baimareanca a urcat pe podium”, “Romanca din Dolj pleaca la olimpiada internationala” etc.
In concluzie, doar prima varianta din titlu este corecta. Pentru a nu exista dubii in aceasta privinta, este indicat sa se consulte si Dictionarul Ortografic Ortoepic si Morfologic al Limbii Romane (DOOM, editia 2005) sau Dictionarul Explicativ al Limbii Romane (de preferat ultima editie aparuta in februarie, 2012), unde se specifica valoarea cuvintelor (exemplu: romana- adj. feminin, pl. romane; romana (limba) substantiv feminin; romanca – substantiv feminin, g.d. art. romancei, pl. romance)
Sursa: Monica Pop