Așa s-a încheiat concertul de cântece de pelerinaj pentru Fecioara Maria, de la Remecioara, sat din Țara Chioarului, acolo unde apa Lăpușului, după ce se bate cu piatra și spintecă trecătoarea, se dezmiardă lărgindu-și albia spre Câmpia Someșului.
Remecioara e locul unde Mircea Mihnea se luptă cu prezentul și trecutul. El și-a propus să ne aducă trecutul în prezent, să creeze modele pornind de la rusticitatea locului, să îngemăneze elemente țărănești vechi, specifice zonei, cu osaturi moderne, contemporane.
„M-am întrebat de multe ori – oare de ce oamenii se raportează la trecut? De ce doresc să învie ceea ce a murit? Astăzi oamenii au alte virtuți, sunt sensibili la alte nuanțe, trăiesc în alt ritm. Unii își doresc să trăiască într-un fel de Manhattan țărănesc. Dar Mircea, de exemplu, a construit un loc adevărat, un loc viu, în aceeași măsură și nou, și vechi. A numit locul Casa Maramureșeană. Mircea Mihnea și-a ales singur modele. El a înțeles că protejarea noastră nu stă în trecut, ci în prezent.
Tinerii aceștia din fotografii știu cine sunt și ce vor să fie. M-au impresionat la ei entuziasmul și moralitatea. Pentru ei, datinile sunt cunoașteri trăitoare. Au o ordine spirituală, o dorință de a-și organiza viața pornind de la formele moștenite. Acești tineri doresc să actualizeze datinile, raportându-se la obiceiurile din bătrâni, acele acte repetate cu valoare sacramentală. Nu vor sa mitizeze, să exacerbeze realitatea, pentru că atunci totul s-ar tranforma într-o stricăciune colectivă. Sunt înțelepți și au o energie iradiantă. Grăitul și horitul de pe drumurile și cărările din Remecioara au fost pline de semnificații.” – a scris rapsodul pe o pagină de socializare.