Gunoi „cat casa” pe malurile raurilor din Maramures

“Alesii din teritoriu dau intotdeauna vina pe localitatile aflate in amonte, insa conducerea Garzii de Mediu sustine ca aceste explicatii nu se sustin. “Am fost la izvoare, cum e si cel al Izei. Am gasit acolo gunoi cat casa. Se arunca pur si simplu tot in albia sau pe malurile apelor”, a aratat comisarul sef Calin Crisan.

Curatenia a insemnat poluare si mai mare la Salsig si Suciu de Sus
Controalele celor de la Apele Romane si Garda de Mediu au vizat intr-o prima faza doar Maramuresul istoric. S-a mers pe cursurile Izei, Ieudului, Cislei, Vaii Vaserului si Viseului.

“Am dat avertismente primariilor din Borsa, Moisei, Viseu de Jos si Stramtura, unde au fost probleme mari. Le pasuim pana la sfarsitul acestei luni, dupa care le vom da amenzi”, a declarat Vlaicu Pop, inginerul sef al Serviciului de Gospodarire a Apelor (SGA) Maramures.

El a aratat ca in cazul localitatilor Salsig si Suciu de Sus, specialistii au dat peste o situatie incredibila. Primariile au decis sa lucreze cu oamenii care beneficiaza de ajutoare sociale si care, in loc sa curete zona au poluat apele. “I-au scos la munca pe malurile apelor si i-au lasat nesupravegheati. Ei faceau curatenie aruncand pet-urile si mizeria de pe maluri in apa.”

Culmea e ca, dupa ce au fost atentionati de SGA, muncitorii din Salsig au facut o alta boacana. Comisarul sef al Garzii de Mediu sustine ca deseurile de pe malurile apei au fost aruncate in fata unei locuinte aflate in constructie. “Un baimarean care are casa in zona «La Sesuri», de la marginea Salsigului, a reclamat ca i-au aparut munti de gunoi langa casa. Acum am aflat ca veneau de pe malul apei”, a spus Calin Crisan.

Tone de mizerii sunt aruncate zilnic in apele din Borsa
Seful garzii maramuresene de mediu a aratat ca autoritatile dovedesc un dezinteres total fata de problema poluarii de pe rauri si a dat ca exemplu orasul Borsa unde, conform spuselor lui, nu exista la aceasta ora nici un contract de salubrizare semnat cu cetatenii din localitate.

“Anul trecut, taxa era colectata prin intermediul primariei, dar autoritatile nu au mai vrut sa accepte acest lucru. S-a dispus ca din ianuarie toate contractele sa le faca furnizorul de servicii. Ei bine, daca in 2006 au existat 2.000 de contracte semnate de borseni, acum nu exista niciunul. Daca facem un calcul – 2 kilograme de deseuri menajere pe zi, care e media pentru o familie, ori aproximativ 7.000 de case… da in jur de 14 tone de mizerie care ajunge toata in raul Cisla”, a explicat Crisan.

Autoritatile de mediu nu stiu care e numarul contractelor de salubrizare incheiate de maramureseni, dar sustin ca sunt zone in care nu exista firme care sa se ocupe de acest sector si ca primariile au un soi de serviciu care functioneaza mai mult cu numele. In toate aceste cazuri, deseurile menajere rezultate din gospodarii sunt aruncate pe malurile apelor sau in ape. De altfel, aceste perimetre sunt folosite de ani buni de maramureseni pe post de rampe de gunoi.

Primarii vor fi amendati pana vor invata sa pastreze curatenia
“Primariile trebuie, si subliniez trebuie, sa se conformeze cerintelor pana la finele acestei luni. Nu ma intereseaza explicatiile de genul mizeria vine din amonte, pentru ca nu e adevarat. Nu inteleg ce se intampla. Altadata maramuresenii erau mai gospodari. Acum multi isi scot mizeria din santuri si o lasa in fata caselor. Duminica isi iau haine de sarbatoare si sar peste gramada de mizerie de la poarta!”, a relatat revoltata prefecta de Maramures.

Reprezentantii Companiei Apele Romane au subliniat ca amenzile pe care le risca primariile in cazul in care nu curata cursurile de apa de pe raza localitatilor sunt foarte mari. “Lor le revine aceasta responsabilitate si nu noua cum cred unii. Se poate ajunge pana la 800 de milioane de lei vechi amenda pentru primarii, in functie de gravitatea poluarii”, a mai aratat Vlaicu Pop.

Controlul inceput la ordinul prefectului va fi reluat in luna aprilie. Specialistii de la ape si cei de la mediu sustin ca problema mare in judet nu o mai reprezinta depozitele de rumegus, ci plasticurile care ajung in apa si care nu sunt biodegradabile. In acest an, raurile Somes si Tisa au fost poluate de doua ori cu plasticuri si pet-uri culese de ape de pe maluri. Incidentele au iritat autoritatile maghiare care au cerut sa se ia masuri de protectie.
Sursa: Larisa Tivadar