Prognozele meteorologilor nu sunt deloc optimiste pentru urmatoarea perioada, chiar ministrul mediului, Attila Korodi, declarand ca 2007 va fi un canicular care va aduce o seceta prelungita cu efecte dramatice in toata tara. De altfel, in partea de sud a Romaniei, dar si in Moldova situatia este deja grava, pentru ca debitele Dunarii si raurilor mari au scazut considerabil. Si in bazine hidrografice au inceput sa apara scaderi, insa deocamdata situatia nu este ingrijoratoare.
Prognoza Administratiei Nationale de Meteorologie (ANM) pentru lunile aprilie-septembrie 2007 indica ploi in cantitati care pot depasi, izolat, 80 l/mp in zona de nord si seceta in Dobrogea, dar si in restul campiei romane. Directorul general al ANM, Ion Sandu, a precizat ca riscul producerii de inundati in urma precipitatiilor abundente anuntate pentru partea de nord a tarii va fi mic, pentru ca solul va fi uscat si va absorbi rapid apa.
Temperaturile vor fi mai mari cu 1-2 grade Celsius in comparatie cu anii trecuti, iar lipsa apei va fi o problema importanta, pentru ca deja a fost inregistrat un deficit de apa de la 200-300 de litri/metru patrat, cat ar fi normal, la 80 de litri/metru patrat. Meteorologii au avertizat autoritatile ca se vor semnala fenomene extreme, adica vor fi perioade indelungate de seceta, dar si ruperi de nori care vor produce inundatii.
Apa ar putea fi rationalizata in zonele cu probleme
Avertismentele au fost transmise autoritatilor locale, iar comsiile de aparare impotriva dezastrelor au fost puse in garda asupra pericolelor care pot sa apara in lunile urmatoare. Ministerul mediului a intocmit un plan de masuri si a cerut ca acesta sa fie respectat cu strictete. Potrivit acestuia, directiile apelor trebuie sa analizeze zilnic debitele naturale pe pe rauri si sa semnaleze orice probleme aparute membriilor comisiilor pentru situatii de urgenta.
In acelasi plan s-a specificat ca reprezentantii Sistemului de Gospodarire a Apelor (SGA) trebuie sa avertizeze din timp util unitatile consumatoare de apa in legatura cu scaderile de debite, iar in cazul in care situatiile o vor impune sa impuna faza de ”Atentie Avertizare” ori chiar sa recurga la restrictii in alimentare. Ministerul mediului a precizat insa ca rationalizarea apei trebuie sa afecteze in ultimul rand populatia.
Autoritatile locale trebuie sa isi faca rezerve la izvoare
Situatia chiar pare sa fie grava, pentru ca administratiei publice locale si societatilor care asigura alimentarea cu apa potabila a populatiei le-a fost cerut ”sa identifice sursele suplimentare sau de rezerva, inclusiv din apele subterane si posibilitatile de realizare a capatarilor din alte surse si sa execute in localitati bazine de captare prin utilizarea unor baraje simple din saci cu pamant pe firul paraielor, sa ia masuri pentru eliminarea consumului de apa pentru spalatul strazilor, trotuarelor, stropitul zonelor verzi”.
Colonelul Liviu Bolchis, seful adjunct al Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta (ISU) Maramures, a declarat ca masurile vor fi aplicate gradual, dupa cum o va cere situatia. El a precizat ca nu s-au mai cerut autoritatilor locale sa faca rezerve de apa decat in anul 1986, dupa accidentul de la Cernobal. ”Doar atunci s-a cerut identificare surselor de apa si s-au facut baraje in jurul orasului Baia Mare, precum si in restul localitatilor judetului”, a spus Liviu Bolchis.
Seceta normala in Maramures
Deocamdata, seceta nu a creat probleme mari in Maramures, prefectul Gyongyike Bondi precizand ca rezervele de apa din acumulari sunt suficiente si nu sunt motive pentru impunerea unor restrictii la consum. Reprezentantul guvernului in teritoriu spera ca judetul sa fie ocolit de probleme in aceasta vara si vremea sa nu mai produca ravagii, cum a facut in anii trecuti. ”Trebuie sa avem grija”, a spus prefectul, referindu-se la mediul inconjurator care are de suferit din cauza exploatarilor forestiere excesive, a extinderii constructiilor in defavoarea spatiilor verzi si a cresterii demografice.
Seful directiei agricole Maramures, Virgil Tantas, a precizat ca ”seceta de la noi este una normala”, dar a aratat ca situatia este una ”la limita”. ”Ploile care au mai cazut rezolva doar temporar problemele. Cert este ca vegetatia este mai redusa decat in alti ani. Se prevede un an cu o lipsa de fan, dar pot sa apara si alte probleme. Numai seceta nu nu lipseste dupa dezastrul provocat de inghetul de luna trecuta si care a distrus 100% culturile pomicole pe o suprafata de 1.750 de hectare.” Seful directiei agricole a aratat ca diminuarea productiilor agricole crea probleme, prin urmare nu sunt excluse scumpiri la alimente.
Judetul alimenteaza atmosfera cu peste 800.000 de tone de dioxid de carbon
Asadar, desi atmosfera se degradeaza sub ochii fiecaruia, nu se face mare lucru pentru protectia Pamantului, mai importanti fiind banii mai ales pentru puterile industriale care contribuie din plin la distrugerea stratului de ozon si agravarea fenomenului de sera.
Incalzirea planetei este un subiect de stricta actualitate, mai ales din cauza fenomenelor meteo brutale, care sunt tot mai frecvente si in Maramures. In cea mai mare parte, acest fenomen se datoreaza emisiilor de gaze cu efect de sera generate de activitatile umane, dupa cum a precizat directorul Agentiei pentru Protectia Mediului (APM) Maramures, Viorel Iancu.
Potrivit raportului pe 2005 al APM, din masuratorile efectuate la nivelul judetului a rezultat ca emisiile de dioxid de carbon echivalent au fost mai reduse cu 25% in comparatie cu 2002, dar mai mari cu 7,4% fata de 2004. Specialistii agentiei au precizat ca cresterea se datoreaza extinderii listei agentilor economici care produc emisii de dioxid de carbon.
In acelasi document s-a mai mentionat ca in Maramures in urma inventarierii realizate pentru 2005 au rezultat 846.464 tone CO2 echivalent fata de 788.117 tone in anul precedent. Ponderea celor trei principale gaze cu efect de sera, in CO2 echivalent, este: dioxidul de carbon (74,7%), urmat de metan (CH4) (18,8%) si peroxid de azot (N2O) (6,5%).
Principalele surse de emisii ale gazelor cu efect de sera sunt sectorul industrial cu o pondere de 33,1%, arderea combustibililor in sectorul rezidential – comercial – institutional – 23,7%, traficul rutier – 19,6%, distributia combustibilului (gaz metan) – 12,1 %, agricultura 10,2% si altele – 1,3%.
Maramuresenii nu par sa fie preocupati in mod deosebit de protejarea mediului inconjurator, insa nici nu pot fi invinovatiti pentru situatia actuala a Terrei. Vinovatii sunt in tarile puternic industrializate. Si cei saraci, si cei bogati au acum de-a face cu furia naturii, care nu face diferente de clasa, dar pare sa se razbune pe toti cei care ii ies in cale.
Sursa: Meda Muntean
– Servicii de creare site web
