Site-ul de călătorie „Călători în bascheţi” a încercat să „elucideze” etimologia cuvântului PĂLINCĂ şi să explice pentru neavizaţi diferenţa între ţuică, plălincă şi horincă.
E băutura brand-național, pe care turiștii străini o caută oriunde ajung prin țara noastră. Se zice că de la pălincă, pălești. De la horincă, horești. Dar de la țuică, oare ce se întâmplă… ?
Oltenii spun despre pălinca ardelenilor că e bună, dar e ”otravă curată”. Pe când, pentru ardeleni țuica e gustoasă, dar prea slabă. Cu alte cuvinte, apă de ploaie. În jocul supremației băuturii bahice, făcute la cazan, apare și deja celebră horincă a moroșenilor, considerată de ei medicament-curat. Bei un pahar și îți cam trec toate ”boalele” de pe lume.
Și, totuși, între cele trei există diferențe clare, pe care puțini le știu. Ceea ce numim noi, generic, țuică sau pălincă e și nu prea… țuică ori pălincă. Tindem să credem că numele lor are legatură cu tăria băuturii. Nimic mai greșit!
Ca să înțelegem cât se poate de clar diferențele reale dintre pălincă, țuică și horincă, stăm de vorbă cu Silviu Zetea, primul român care a îmbuteliat țuica după Revoluție și unul dintre cei mai mari producători de pălincă artizanală din România. Dar să le luăm pe rând.
CE E ȚUICA?
Tindem să credem că țuica e cea a oltenilor, moldovenilor și a muntenilor. Și asta pentru că e slabă și distilată o singură dată. Și mai credem că pălinca se face, exclusiv, în Ardeal.
Silviu Zetea: ”Diferența e dată de materia primă și nu de tărie, așa cum greșit se crede în popor. Țuica prin definiție e cea care este produsă exclusiv din prune, indiferent de gradul de alcool, indiferent de metoda distilării. Metoda distilării are ca singur scop: rafinarea băuturii. Astfel, e greșit să spunem am o țuică de mere, cum și să spunem am o țuică de prune, pentru că e pleonasm. Singura situație în care e corect să spunem am o țuică de prune este atunci când specificăm tipul prunelor folosit. E corect să spunem am o țuică de prune bistrițene, dar nu că am o țuică de prune”.
CE E PĂLINCA?
Băutura obținută prin distilarea celorlalte fructe se numește pălincă. Astfel e corect să spunem am o pălincă de pere, mere sau cireșe.
CE E HORINCA?
Horinca e denumirea regională folosită pentru țuică și pălincă exclusiv în Maramureș și în unele părți ale Țării Oașului.
DUBLA SAU TRIPLA DISTILARE TE FEREȘTE DE BOLI GRAVE
Cu precădere folosită în Ardeal, dubla sau tripla distilare (metoda folosită de Silviu Zetea) are un rol esențial pentru ca obținerea unui alcool comestibil, rafinat și sănătos.
Silviu Zetea: ”Materia primă are în compoziție substanțe volatile care nu trebuie să se regăsească în produs. Substanțele nesănătoase pentru om, precum metanolul, alcolii superiori (și altele) se elimină, în funcție de momentul fierberii, din produsul finit. Metanolul, de exemplu, atacă nervii optici și sistemul nervos”.
PĂLINCA E A ROMÂNILOR, MAGHIARILOR SAU SLOVACILOR?
Nimeni nu poate să spune exact cui aparține, de fapt, pălinca. Unii spun că pălinca e a noastră, atestându-se în zona Sătmarului, acum, peste 500 de ani. Slovacii au spus, însă, că le aparține lor. Ungurii au mers și mai departe și au făcut demersuri, ca să înregistreze ”palinka” lor, ca brand protejat. Uniunea Europeană a clasat, însă, dosarul. Nici că mai contează cine a făcut prima dată pălinca. Important e un singur lucru, că e bună tare… de ”beut”.
– Servicii de creare site web
