Reprezentantii comunitatii romanesti din judetul Covasna, reuniti sambata la Intorsura Buzaului, au adoptat un Memorandum prin care solicita sprijinul autoritatilor statului pentru prezervarea culturii si identitatii nationale a romanilor din zonele in care sunt numeric minoritari.
Printre altele, cer Presedintiei, Parlamentului si Guvernului Romaniei sa elaboreze o strategie speciala pentru sprijinirea si conservarea acestor comunitati si pentru stoparea exodului romanilor din Covasna si Harghita, infiintarea unui departament care sa faciliteze legatura intre organele administratiei centrale si societatea civila romaneasca, numirea unui consilier prezidential, respectiv, guvernamental, care sa monitorizeze situatia comunitatilor romanesti numeric minoritare si care sa prezinte rapoarte periodice, precum si finantarea din bugetul de stat a proiectelor promovate de asociatiile si fundatiile culturale, religioase si civice din aceasta zona.
De asemenea, in memorandum se solicita reprezentantilor statului roman sa-si exercite „mai clar si mai hotarat” prezenta in judetele Covasna, Harghita si Mures, prin institutiile sale specifice, respectiv prefectura, institutii deconcentrate, armata, forte de ordine publica.
„Datorita configuratiei demografice, administrative, educationale, economice si politice actuale din judetele Covasna si Harghita, romanii au statut de facto de minoritate numerica locala, discriminata negativ in plan local, in mass-media si in politica nationala, fara putere politica si fara mijloace de exprimare eficiente in raport cu societatea in mijlocul careia traieste. Populatia romaneasca din zona este nesocotita, marginalizata si tratata ca o populatie aservita, neexistand egalitate de sanse la obtinerea unui loc de munca. In judetele Covasna si Harghita, contrar cadrului legislativ european, minoritatea dominanta maghiara, devenita majoritate numerica, este protejata prin masuri evidente de discriminare pozitiva, in vreme ce majoritatea romaneasca din cele doua judete, devenita minoritatea numerica locala dominata, este condamnata la deznationalizare sau la emigrare (…) Cerem Guvernului sa adopte masuri pentru a stopa sau macar a incetini declinul demografic si plecarea in masa din zona, mai ales din randul tinerilor, datorita discriminarilor la care sunt supusi si lipsei de orizont profesional si de respect a demnitatii. Solicitam politicienilor si tuturor reprezentantilor romanilor din judet sa se angajeze plenar la toate nivelurile de decizie pentru imbunatatirea situatiei romanilor din zona’, se arata in documentul citat.
Participantii la adunare au evidentiat ca romanii din zonele in care sunt minoritari numeric nu dispun de instrumente legale si parghii eficiente pentru a contracara, prin forte proprii, efectele negative ale descentralizarii in raporturile cu autoritatile administratiei publice locale aflate „sub autoritatea perpetua a formatiunilor etnice maghiare”. Totodata si-au exprimat ingrijorarea cu privire la faptul ca, in ultimii zece ani, populatia romaneasca din judetul Covasna a cunoscut un accentuat proces de scadere numerica, in proportie de 12% comparativ cu 7% populatia de etnie maghiara din judet.
In cadrul reuniunii, dar si in finalul Memorandumului, reprezentantii romanilor din judetul Covasna au adresat concetatenilor de etnie maghiara un apel la conlucrare si dialog, subliniind ca „singura solutie rezonabila este convietuirea pasnica, bazata pe respectul reciproc, in spiritul valorilor comune crestine si europene”.
Memorandumul va fi trimis si Consiliului Europei.
La intalnirea organizata de Forumul Civic al Romanilor din judetele Covasna, Harghita si Mures si Primaria Intorsura Buzaului, cu sprijinul Episcopiei Ortodoxe a Covasnei si Harghitei, au participat, printre altii, episcopul Andrei Moldovan, parlamentari, prefecti, consilieri judeteni, preoti, directori ai scolilor cu predare in limba romana, sefi ai unor institutii deconcentrate, institutii de cultura, politicieni, reprezentanti ai unor asociatii culturale si civice.
Sursa: Agerpres
– Servicii de creare site web
