Sărbătoarea Învierii Domnului este celebrată, în acest an, de Biserica Romano-Catolică, duminică, 12 aprilie.
Alături de romano-catolici mai sărbătoresc Paștele reformații, unitarienii și evanghelicii.
„Celebrăm într-un mod cu adevărat neobişnuit Săptămâna Sfântă, care arată şi sintetizează mesajul Evangheliei, al iubirii fără limite a lui Dumnezeu”, a spus printre altele suveranul pontif în mesajul său de la începutul Săptămânii Sfinte, care a precedat sărbătoarea Învierii Domnului.
Aceeaşi sobrietate va caracteriza şi Liturghia din duminica Paştilor, pe care papa Francisc o va celebra la ora 11.00 (12.00 ora României), la Altarul Catedrei. Evanghelia va fi proclamată în greacă şi în latină. La sfârşit papa va merge în sacristie să se dezbrace de veşminte, apoi se va întoarce în bazilică în faţa Altarului Mărturisirii, de unde va rosti mesajul „Urbi et Orbi” şi va împărţi binecuvântarea pascală. Aşadar, potrivit L’Osservatore Romano, totul se va desfăşura în interior.
Papa Francisc a celebrat sâmbătă seara, în noaptea de Paști, Vigilia Pascală, iar lipsa credincioşilor ca urmare a restricţiilor impuse din cauza pandemiei COVID-19 a fost evidentă în momentele în care Sfântul Părinte a slujit aproape singur în imensa Bazilică Sfântul Petru, informează dpa.
Vigilia Pascală exprimă trecerea de la moarte şi păcat la viaţa nouă în Hristos Înviat. Noaptea de sâmbătă spre duminică este o „priveghere în cinstea Domnului” (Ex 12,42), iar această priveghere, care este cea mai mare şi mai nobilă dintre toate solemnităţile, trebuie să fie unică pentru fiecare biserică. Întreaga celebrare a vigiliei pascale se desfășoară doar în timpul nopţii, astfel încât să nu înceapă înainte de căderea nopţii şi să se termine înainte de ivirea zorilor zilei de duminică.
La mesa în care se sărbătoreşte Învierea lui Iisus au fost prezenţi doar o mână de demnitari şi credincioşi, într-o biserica ce poate primi mii de vizitatori.
Anumite părţi din liturghie au fost slujite într-o formă scurtată. Pentru ceremonie a fost instalat crucifixul Sfântului Marcellus, o cruce dintr-o biserică din centrul Romei, venerată pentru că a pus capăt unei ciume în secolul al XVI-lea şi care a mai fost expus în cadrul altor evenimente papale recente.
Şi alte sărbători pascale tradiţionale, inclusiv binecunoscuta binecuvântare a Papei „Urbi et Orbi” de duminică, vor avea loc în faţa a doar câtorva persoane. Slujbele prilejuite de sărbătorirea Paştelui catolic în Cetatea Vaticanului vor putea fi urmărite în acest an online.
Toate sărbătorile papale din Săptămâna Sfântă au avut loc fără public.