Odată cu venirea primăverii, în munții noștri și nu numai, putem întâlni viperele, care știm cu toții că adoră zonele calcaroase, ideale pentru stilul lor de viață. În această perioadă viperele ies de la hibernare, deci e bine să știm cum să ne ferim de astfel de întâlniri care pot fi periculoase și cum să procedăm în caz de mușcătură.
Considerăm de bun augur ca lumea să cunoască mai multe aspecte despre ieșirea din hibernare a viperelor și modul cum se pot proteja sau acționa în caz de mușcătură:
1. Zona de răspândire
Este destul de impropriu să vorbim despre un habitat, deoarece este foarte posibil să le întâlnim acolo unde nici nu ne aşteptăm. De exemplu, în Caraş-Severin trăiesc două specii de viperă: vipera cu corn bănăţeană (ammodytes ammodytes) care reprezintă circa 90% din populaţia din judeţ şi vipera comuna (berus), mult mai slab reprezentată. Ele pot fi deosebite foarte uşor, deoarece vipera cu corn, asa cum o trădează numele, are acel corn în vârful capului. Le întâlnim în general în zone calcaroase, dar și în vârf de munte și chiar în oraşe. De exemplu, activiștii de la Asociaţia Wild Caraş-Severin au găsit câteva exemplare în Oraviţa, Reşita şi Băile Herculane.
Foto: Ciprian Floare (c) Asociatia Wild Caras-Severin
2. Care vipere sunt cele mai periculoase
Vipera cu corn are un avans, deoarece, deși are o concentrație mai mică de hemotoxine, injectează o cantitate mai mare de venin. Vipera comună are o concentrație mai mare de hemotoxine, dar injectează o cantitate mai mică de venin. Așadar, mușcătura de viperă este periculoasă și prinderea unei vipere, dar mai ales a unor pui, poate fi letală. De departe, cei mai periculoși sunt juvenili fiindcă sunt mult mai agresivi și veninul lor are o o cantitate foarte mare de hemotoxine.
Foto: Parcul Cheile Nerei Beusnita
3. Cum atacă viperele
Viperele adulte sunt mult mai echilibrate, evită sa muşte din mai multe motive:
– nu îşi irosesc veninul deoarece cu el îşi obţin hrana
– de multe ori prima muşcătura e seacă, doar de avertizare
– intuiesc că vor fi ucise dacă vor provoca o muşcătura dureroasă unei vieţuitoare mai mari.
Foto: Ciprian Floare (c) Asociatia Wild Caras-Severin
4. Comportamentul viperelor
Din păcate, foarte multă lume e îngrozită de prezenţa viperelor, există persoane care evită să facă drumeţii în perioada în care viperele sunt active. Tot din păcate, viperele au ajuns să fie demonizate, sa fie privite ca nişte monştrii care aşteaptă să sară pe oameni şi, cu o muşcătură cu sange rece, sa îi ucidă. În realitate, viperele sunt vieţuitoare care evită pe cât posibil contactul cu omul, fug la primul semn al prezenţei acestuia şi atacă doar în situaţii limită, când nu mai au altă alternative”, spune Ciprian Floare, reprezentantul Wild Caraş-Severin. Tot el afirmă că o viperă în poziție de atac poate “sări” între o treime și două treimi din lungimea ei, deci cca 30-60 cm.
Foto: Ciprian Floare (c) Asociatia Wild Caras-Severin
5. Cum putem evita întâlnirile accidentale cu viperele
– informați-vă în privinţa traseului pe care urmează să-l parcurgeți, viperele au un camuflaj extrem de bun și cel mai probabil ați trecut pe lângă ele fără să știți;
– mergeți echipați corespunzător: bocanci, pantaloni lungi dintr-un material mai rezistent, (ciorapul tras peste pantalon, măsura care ajuta și în cazul căpuşelor)
– pentru un plus de siguranță puteți purta o pereche de parazăpezi.
– nu intraţi în panică atunci când vedeţi o viperă! Încercaţi să o ocoliţi la o distanţă de câţiva metri, iar dacă aceasta încercă să plece, aveţi răbdare să se retragă. Dacă o întalniţi pe o potecă, iar aceasta e amorţită, puteţi să o indepărtaţi cu un băţ lung.
– viperele sunt active şi noaptea atunci când temperaturile sunt ridicate, vânează rozătoare, obicei ce le aduce uneori în apropierea aşezărilor umane.
– fiți atenți atunci când vă aşezați în iarbă, când faceți căţărări sau pășiți peste praguri de piatra sau trunchiuri de copaci căzuţi. Acestea sunt locuri unde viperelor le place sa se camufleze. Dacă călcați în apropiere sau chiar pe ele, cu siguranţă vor ataca.
– fiți mai vigilenți în lunile martie-aprilie, deoarece atunci ies viperele de la hibernare. Această perioadă coincide şi cu perioada de împerechere, iar “nuntaşii” nu se vor da din drum nici in ruptul capului, iar dacă “le stricaţi nunta”, apropiindu-vă nepermis, vor riposta cu siguranţă.
Foto: Ciprian Floare (c) Asociatia Wild Caras-Severin
6. Ce facem în caz de mușcătură
– Încercati să vă liniştiţi, nu intraţi în panică;
– Sunaţi la 112 şi anuntaţi imediat incidentul. In cazul în care nu aveţi semnal, trebuie să vă deplasaţi calm până într-o zonă cu semnal GSM;
– Staţi în poziţie orizontală pâna la sosirea ajutoarelor;
– Curăţaţi locul muşcăturii cu apă;
– Hidratați-vă cât mai bine pentru a diminua efectele veninului la nivelul rinichilor
– Nu faceţi incizii ca să se scurgă sângele;
– Nu aplicaţi garou, veninul va avea o concentrație mai mare şi va distruge celulele;
– Se poate aplica o fașă elastică pe membrul muscat, însa nu direct pe mușcătură (superior mușcăturii). Fașa are rolul de a scădea fluxul sangvin spre corp, limitând astfel efectele imediate.
– Nu aplicaţi obiecte reci sau gheaţă;
– Nu consumaţi alcool.
(C) Copyright Asociatia Wild Caras-Severin
7. Cum se tratează veninul din mușcătură
În cazul unei muşcături, serul antiviperin poate fi administrat după cca 6-8 ore şi chiar dacă nu există în stoc, acestă se aduce în regim de urgenţă. Atenţie, serul antiviperin se administrează numai sub supraveghere medicală, nu achizitionaţi şi nu vă administraţi serul singuri deoarece aceste trebuie păstrat în condiţii stricte de temperatura iar unele persone pot dezvolta reacţii alergice la acesta.
8. Viperele sunt protejate prin lege
Viperele sunt protejate prin Legea 13/1993 privind aderarea României la Convenția pentru conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa, uciderea sau capturarea acestora sunt pedepsite prin lege.
Sperăm că informațiile sunt destul de clare și veți privi cu alți ochi și mai puțină teamă viperele odată ce au ieșit de la hibernare.
Informații furnizate de Asociația Wild Caraș-Severin