„Daca nu tai porcul de Ignat, nu-i mai merge bine…” obisnuiau sa spuna batranii, asa ca, soroc, bagau cutitul in animal, il parjoleu si apoi faceau din el bucate satioase pe care le imparteau cu cei dragi. Traditia sacrificarii unui porc de Craciun se pastreaza nealterata in Maramures, unde taranii nu concep sa ii prinda sarbatorile fara carnat si caltabos pe masa.
De Ignat sau inainte de aceasta sarbatoare, se taie cate un porc aproape la fiecare casa cu o familie numeroasa respectand aceleasi obiceiuri de acum 100 de ani. Gazdele incep cu taiatul porcului cand se face de ziua, iar lucrul cu carnea si carnatii se termina seara tarziu.
Toate indeletnicirile acestui obicei respecta traditia mostenita de la batrani. Parlitul soricului se face cu fan de cea mai buna calitate, obtinut din iarba cu flori crescuta pe dealuri tocmai pentru a lasa un gust dulceag slanei.
In Valea Stejarului, oamenii se intrec in preparatul carnatilor, tobei, hurcilor si slanei popricate, iar in seara de Craciun delicatesele din porcul taiat umplu mesele din belsug. Bucatele traditionale nu tin insa mai mult de doua saptamani, pentru ca veselia si petrecerile de sarbatori se tin lant pana la Boboteaza.
CITESTE SI:
19 decembrie 2007
23 decembrie 2007
Sursa: Alexandru Pintea