Rectificarea bugerara incalca mai multe prevederi legale si arata incapacitatea Guvernului de programare si executie a bugetului, privind in special investitiile, potrivit Consiliului Fiscal, care arata totodata ca plata in avans a unor drepturi salariale nu va reduce presiunile pe bugetul pe 2015.
„Consiliul fiscal considera ca decizia Guvernului de a opera o a treia rectificare bugetara, incalcand in mod flagrant prevederile legilor in vigoare relevante (pe care le suspenda temporar printr-o ordonanta de urgenta), este dovada unei evidente incapacitati administrative de programare si executie a bugetului, in special a cheltuielor de investitii. In plus, este dificil de inteles oportunitatea achitarii in avans a drepturilor salariale restante comparativ cu esalonarea programata initial prin apelul la o multitudine de incalcari ale regulilor fiscale statuate prin legile in vigoare, in conditiile in care apare drept putin probabil ca aceasta sa usureze constructia bugetara pentru anul 2015 din perspectiva SEC 2010, relevanta din perspectiva angajamentelor ce decurg din calitatea de stat membru al Uniunii Europene si din prevederile Pactului de Crestere si Stabilitate si Compactului Fiscal”, arata Consiliul Fiscal.
Argumentul Executivului privind „excedentul bugetar inregistrat la 10 luni, ca urmare a cresterii incasarii veniturilor bugetului general consolidat fata de estimari si avand in vedere situatia favorabila din perspectiva incadrarii in plafonul soldului bugetului general consolidat aprobat pentru anul 2014″ este in mod evident fals, intrucat situatia de excedent bugetar dupa 10 luni nu se datoreaza nicidecum unor venituri care sa depaseasca substantial estimarile, ci pur si simplu nerealizarii cheltuielilor cu investitii, arata Consiliul.
Astfel, la finele lunii octombrie cheltuielile de natura investitiilor erau mai mici cu 2,3 miliarde de lei decat in perioada corespunzatoare a anului trecut, in conditiile in care la nivelul intregului an 2014 programarea bugetara (corespunzator celei de-a doua rectificari bugetare) indica cheltuieli de investitii mai mari cu circa 5,8 miliarde de lei decat in 2013.
„Din punctul de vedere al Consiliului fiscal, situatia este departe de a reflecta o buna gestiune si executie a bugetului public, fiind dimpotriva marturia unei evidente incapacitati la nivelul administrarii portofoliului de proiecte de investitii publice, de natura sa induca nejustificat un impuls fiscal negativ in economie”, conform Consiliului.
Reprezentantii CF justifica aceasta afirmatie si prin modificarile propuse de a treia rectificare bugetara, in conditiile in care programul de investitii publice consemneaza o noua reducere, de 1,3 miliarde lei, comparativ cu nivelul aferent celei de-a doua rectificari bugetare, cu atat mai mult cu cat aceasta din urma este una foarte recenta, avand loc la finele lunii septembrie.
A treia rectificare bugetara din acest an suplimenteaza bugetele Justitiei, Agriculturii, Transporturilor, Educatiei, Apararii, in principal pentru plata in avans a titlurilor executorii pentru bugetari, dar taie din bugetele Presedintiei, Parlamentului, Externelor, Economiei, cu un deficit de 2,2%.
Rectificarea, efectuata in mod exceptional de Guvern, prin derogare de la lege, este determinata de rezultatele calculate pentru intervalul 1 ianuarie-31 octombrie 2014, care scot in evidenta un excedent de 0,29% din PIB fata de un deficit de 1,18% din PIB aferent aceleiasi perioade a anului precedent, conform Executivului.
Guvernul arata, in proiectul de rectificare, ca rezultatele economice de pana in prezent argumenteaza posibilitatea realizarii unei cresteri economice pe intregul an de 2,6%, fata de 2,2% cat se estimase la elaborarea legii bugetului de stat.
Veniturile si cheltuielile bugetului general consolidat vor fi majorate, pe sold, cu 1,3 miliarde lei, deficitul bugetului general consolidat mentinandu-se ca valoare nominala la 14,7 miliarde lei si ca pondere in PIB la 2,2%.
„In esenta, rectificarea foloseste spatiul fiscal creat de nerealizarea substantiala a cheltuielilor de investitii programate pentru a achita in avans fata de esalonarea stabilita prin lege a unor drepturi de natura salariala castigate in urma hotararilor judecatoresti, precum si a altor arierate, cu impact favorabil asupra deficitului cash din anul 2015. Cu toate acestea, dat fiind faptul ca o parte consistenta a acestor drepturi salariale restante, precum si celelalte arierate pe care Guvernul intentioneaza sa le achite au fost deja incluse in executia pe baza de angajamente (SEC95/SEC2010) inca din anul 2011 – in cazul primei categorii, ori in anul in curs in cazul celei de-a doua categorii, este foarte putin probabil ca aceasta realocare inter-anuala sa genereze o diminuare a presiunilor existente la nivelul deficitului BGC in anul 2015 determinat in conformitate cu normele europene, relevant din perspectiva angajamentelor asumate de Romania ca membra a Uniunii Europene si respectarii prevederilor bratului preventiv al Pactului de Stabilitate si Crestere si ale Tratatul privind Stabilitatea, Coordonarea si Guvernanta in cadrul Uniunii Economice si Monetare”, arata CF.
Consiliul apreciaza ca plata sumelor respective s-ar fi putut realiza de exemplu in luna ianuarie 2015, in baza bugetului pentru 2015, fara ca acest lucru sa afecteze negativ deficitul bugetar conform normelor europene si fara sa fie nevoie de apelul la multitudinea de incalcari ale regulilor fiscale statuate prin legile in vigoare si, in consecinta, subminarea credibilitatii acestora.
In plus, reducerea cheltuielilor de investitii in 2014 la un nivel minim al ultimilor ani si/sau amanarea acestora ar pune mai degraba presiune pe deficitul bugetar in anii urmatori atat in standarde cash cat si in standarde bazate pe angajamente, potrivit sursei citate.
„In opinia Consiliului Fiscal, recursul sistematic la derogari de la legile in vigoare (in special de la legea 69/2010) si usurinta cu care acestea se produc pun in evidenta slabiciunile majore ale implementarii unui cadru bazat pe reguli in derularea politicii fiscal-bugetare, in conditiile in care prevederile legale nu reusesc nicidecum sa induca constrangeri, asa cum se intentiona prin introducerea lor, in comportamentul decizional al autoritatilor relevante. Devine evident faptul ca statuarea regulilor fiscal-bugetare prin lege nu este suficienta si ca instituirea unor reguli functionale necesita legiferarea acestora la nivel constitutional”, se arata in Opinia CF.
In plu, Consiliul Fiscal isi mentine rezervele deja formulate in contextul celei de-a doua rectificari bugetare cu privire la nivelul foarte optimist estimat al incasarilor din TVA si al absorbtiei estimate de fonduri post-aderare, cele doua luni de executie bugetara disponibile suplimentar in acest moment intarindu-i convingerile.
„Cu toate acestea, apreciaza drept putin probabil ca nerealizarile la nivelul acestor categorii de venituri sa genereze o majorare a deficitului bugetar, in conditiile in care acestea vor fi probabil compensate de o nerealizare la nivelul cheltuielilor de natura investitiilor, precum si posibil de venituri ceva mai mari decat cele prognozate la nivelul veniturilor din impozitul pe salarii si venit si contributiilor sociale. Referitor la cheltuielile de investitii, este dificil de inteles cum, de la un nivel de 20,3 miliarde de lei la finele lunii octombrie, cheltuielile de investitii vor ajunge la 37,5 miliarde de lei la finele anului, dat fiind ca aceasta ar implica un nivel al cheltuielilor in lunile noiembrie si decembrie comparabil ca dimensiuni cu cel cumulat pe parcursul primelor zece luni ale anului”, mai arata sursa citata.
Consiliul Fiscal este o autoritate independenta infiintata in baza Legii responsabilitatii fiscal-bugetare, care isi propune sa sprijine activitatea Guvernului si a Parlamentului in cadrul procesului de elaborare si derulare a politicilor fiscal-bugetare si sa promoveze transparenta si sustenabilitatea finantelor publice.
Sursa: Mediafax
– Servicii de creare site web
