Imagini de coşmar surprinse în curtea Spitalului Municipal din Sighetu Marmaţiei. Pe reţelele de socializare au devenit virale câteva fotografii realizate în urmă cu o zi în incinta unităţii spitaliceşti. În acestea se vede cum gunoaiele şi mobilierul vechi sunt aruncate la întâmplare în curte, dar acestea par să nu deranjeze pe nimeni.
Starea de nemulţumire a sighetenilor faţă de spital nu este chiar o noutate, unitatea medicală fiind una la adresa căreia s-au adus adesea reclamaţii.
Spitalul Municipal Sighetu Marmaţiei s-a dezvoltat după primul război mondial, odată cu oraşul, şi e construit din mai multe pavilioane. Primele au fost construite în 1864 şi au funcţionat ca sanatorii pentru bolnavii psihici femei şi bărbaţi.
În prezent spitalul se întinde pe o suprafaţa de 73.650 m2, tip pavilionar compus din 14 pavilioane în care funcţionează 21 de secţii medicale cu destinaţie specifică afecţiunilor maladive.
În cadrul spitalului funcţionează şi Ambulatoriul integrat al Spitalului. Spitalul deserveşte populaţia din oraş şi localităţile aparţinătoare regiunii Maramureşului Istoric.
Spitalul Municipal Sighetu Marmaţiei este unitate sanitară cu paturi, de utilitate publică, cu personalitate juridică, proprietate publică, care asigură servicii medicale, înfiinţat în anul 1909, coordonat de Conducerea Autorităţii Publice Locale a Primăriei Municipiului Sighetu Marmaţiei.
Sediul central al unităţii este în Municipiul Sighetu Marmaţiei, str Avram lancu nr. 22 şi deţine un imobil pe luliu Maniu nr. 29.
Contractul de furnizare de servicii medicale al spitalului cu Casa de Asigurări de Sănătate Maramureş reprezintă sursa principală a veniturilor în cadrul bugetului de venituri şi cheltuieli şi se negociază de către manager cu conducerea casei de asigurări sociale de sănătate, în funcţie de indicatorii stabiliţi în contractul-cadru de furnizare de servicii medicale.
În exercitarea atribuţiilor sale, Spitalul Municipal Sighetu Marmatiei, unitate spitalicească în subordonarea Consiliului Local Sighetu Marmatiei, colaborează cu autorităţile administraţiei publice locale, cu instituţii publice de specialitate din ţară, cu organizaţiile profesionale (Colegiul Medicilor din România, Colegiul Farmaciştilor din România, Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România) şi cu alte unităţi spitaliceşti.