Numarul romanilor inclusi pe listele de candidaturi ale partidelor politice spaniole pentru alegerile locale la ultimele trei scrutine electorale este mai redus decat al altor imigranti (al latinoamericanilor, de exemplu), insa mai mare decat al bulgarilor sau marocanilor, se arata in studiul „Reprezentarea politica a imigrantilor la alegerile locale”, publicat recent de Centrul pentru cercetari sociologice din Spania.
In plus, dupa cum a explicat intr-un interviu una dintre autoarele studiului, Cristina Daniela Vintila, romanii au fost inclusi pe listele de candidaturi pe pozitii care prezentau o probabilitate scazuta de a fi alesi, astfel ca nu au reusit sa devina consilieri locali.
„In total, in baza noastra de date avem 21 de candidati romani care s-au prezentat in cursa pentru ultimele trei alegeri locale din Spania, insa niciunul dintre ei nu a fost ales consilier local”, a explicat Daniela Vintila, cu referire la primul esantion luat in considerare, in care au fost analizate toate orasele din Spania cu mai mult de o mie de locuitori, in care imigrantii romani, bulgari, marocani sau latinoamericani reprezentau cel putin 15% din totalul populatiei in 2003, 2007 si 2011.
In ceea ce priveste al doilea esantion studiat, numai orasele cu peste 5.000 de locuitori din regiunea Madridului, din cei 106 candidati imigranti de pe listele partidelor politice, „26% au fost romani, fapt pentru care au format colectivul care a primit cele mai multe nominalizari, insa nu a fost ales consilier niciunul dintre acesti romani”, arata cercetatoarea romanca.
Daniela Vintila isi elaboreaza teza de doctorat in cadrul Consiliului superior pentru cercetari stiintifice din Spania – CSIC – pe tema participarii politice si statutului juridic al cetateniei europene. Teza ei trateaza participarea electorala a imigrantilor comunitari, in alegerile locale si pentru Parlamentul European, care s-au desfasurat in zece state membre, din 1999 pana in prezent.
„Am identificat o tendinta clara de subreprezentare politica, a tuturor grupurilor de imigranti, ceea ce inseamna practic ca, inclusiv in orasele in care imigrantii reprezinta o parte importanta a populatiei, foarte putini sunt nominalizati drept candidati. In primul esantion, de exemplu, am identificat doar 79 de candidati imigranti, 1% din totalul candidatilor care s-au prezentat la aceste alegeri in localitatile incluse in esantion. Dintre acesti 79 de candidati imigranti, doar noua dintre ei au ocupat, in urma alegerilor, pozitii de consilieri locali”, precizeaza ea.
Despre romani, studiul a mai relevat alte date semnificative: sunt mai degraba nominalizati pe listele Partidului Popular, in comparatie cu celelalte partide, insa PSOE (Partidul Socialist Muncitoresc Spaniol) in general include candidati imigranti pe o pozitie a listei electorale care este mai sigura, cu o anumita probabilitate de a fi alesi consilieri, mai mare in comparatie cu Partidul Popular. De exemplu, 10 din cei 21 de candidati romani s-au prezentat pe listele Partidului Popular la ultimele trei scrutine electorale din orasele mici din Spania – si numai trei pe listele PSOE (Partidul Socialist Muncitoresc Spaniol).
„In orice caz, asa cum s-a petrecut si cu celelalte grupuri de imigranti pe care le-am analizat pe acest esantion, romanii au fost nominalizati pe listele electorale in pozitii care prezentau o probabilitate de reusita mai scazuta, astfel ca au avut foarte putine sanse de a fi alesi consilieri locali, si nici unul nu a fost astfel ales”, arata de asemenea cercetatoarea. Imigrantii prezinta un nivel foarte scazut de reprezentare politica, „in comparatie cu ce ne-am astepta, tinand cont de vizibilitatea demografica pe care o au la nivel local”, constata Daniela Vintila.
Exista si anumite diferente intre diferitele grupuri de imigranti: „latinoamericanii, de exemplu, tind sa fie mai bine reprezentati in alegerile locale, numai tinand cont de numarul mai mare de latinoamericani nominalizati, ci si tinand cont de sansele lor reale de a fi alesi; majoritatea celor alesi sunt latinoamericani – pe cand niciunul dintre candidatii romani nu a fost ales”. Ea isi explica aceste fapte din doua puncte de vedere: imigrantii latinoamericani reprezinta un flux migratoriu mai vechi, in comparatie cu romanii, iar apropierea lor culturala fata de spanioli ii ajuta sa obtina mai multa reprezentare politica, in comparatie cu romanii. „In orice caz, nivelul de nominalizare al candidatilor romani este evident mai mare decat nivelul de nominalizare al candidatilor bulgari si marocani”, conchide ea.
Romanii din Spania formeaza cel mai numeros colectiv de straini care muncesc si contribuie la serviciile de asigurari sociale ale tarii gazda, dupa cum arata datele Ministerului spaniol al Muncii si Asigurarilor Sociale. Potrivit celor mai recente date furnizate de Institutul spaniol de statistica, la 1 ianuarie 2014 in Spania erau stabiliti 795.513 de romani. Datele sunt diferite de cele ale Observatorului Permanent al Imigratiei (care foloseste o metodologie diferita), care consemneaza prezenta a 925.140 de romani in iunie 2013.
Romanii stabiliti in Comunitatea Madrid formeaza in continuare cel mai numeros colectiv al strainilor din regiune, chiar daca numarul lor a scazut cu aproape 10.000 in ultimul an. Potrivit datelor provizorii ale Observatorului local pentru Imigratie, in Comunitatea Madrid se aflau, la 1 ianuarie 2014, 210.818 de romani, cu 9.823 mai putini fata de anul anterior.
Sursa: Agerpres
– Servicii de creare site web
