IMN – „Regele” cersetorilor din Baia Mare a creat un imn al boschetarilor

Exista oameni pe care greutatile ii intaresc, ii fac sa inteleaga rostul vietii, ii fac mai lucizi, la fel cum pe altii ii debusoleaza, ii fac sa-si piarda directia si sa clacheze. Povestea de viata a lui Alexandru Bobalnea, ajuns boschetar in urma cu 18 ani, e greu de incadrat intr-una dintre aceste categorii. De greutati a avut parte in viata din plin, altfel nu ajungea pe strazi, dar nu se declara invins inca. Credinta il ajuta sa treaca peste toate pentru ca acesta este singurul sprijin care i-a mai ramas. Are 54 de ani de viata si 18 de cand traieste pe strazi. Numele lui este Alexandru Bobalnea, Sandu Catalaru pentru prieteni, si este boschetar. Mai exact, ”regele boschetarilor”, dupa cum s-a autointitulat.

Nu are o casa, ci are o „locatie”, asa cum spune el – parcul de pe Aleea Dobrogei, langa Oficiul Postal numarul 7. Traieste din ceea ce arunca altii, doarme pe unde poate si duce o viata pe care multi dintre noi nici nu ne-o putem imagina.

Omul cu casa in spate
Cele trei fete ale sale din Spania se pare ca l-au uitat. Dupa ce a divortat, acum 18 ani, a ramas pe strazi. Toata averea din „cealalta viata” a lui si-a insusit-o sora sa, cel putin asa sustine barbatul, care a precizat ca l-a pacalit sa semneze niste acte prin care ii ceda totul ei.

Desi a avut de toate, casa, masina, familie, acum nu i-a mai ramas decat un rucsac unde spune ca are tot ce ii trebuie. „Acolo mi frigiderul, mobila, acolo am tot. Cu atat am ramas. Io nu fac rau la nime’. Ma duc la lada (de gunoi, n.r.) si caut acolo.”

Imnul boschetarilor si celelalte creatii
E foarte mandru atunci cand vorbeste de creatiile sale. Imnul boschetarilor, desenele de pe banca din parc, „picturile”, dupa cum le numeste el, poeziile sale, despre toate vorbeste cu mult entuziasm si crede in valoarea lor artistica. Cel mai mandru este, insa, de imnul boschetarilor:

„Saraca tara bogata
Mult ai fost tu injurata
Doamne ocroteste-i pe romani
Suntem sarmani, suntem si goi
Umblam prin lada de gunoi
Doamne ocroteste-i pe romani.”

Pe o banca din parc sunt „picturile”. Patru la numar. Toate reprezinta acelasi lucru: chipul lui Iisus. Sunt desenate in creion, pe o stinghie a bancii, acolo fiind „galeria de arta”. Doua dintre „picturi” sunt putin sterse, probabil ca cineva nu le-a observat si s-a asezat pe banca. Nu e o problema atat de mare, pentru ca Sandu le va reface, iar alti oameni vor veni sa le stearga.

O tara condusa de… Escu
Politica este un subiect care il intereseaza si despre care ii place sa vorbeasca. Este indignat de cum merg lucrurile in tara si nu crede ca se va schimba ceva curand si din acest motiv spune ca nu se va prezenta la vot.

„Tara asta o fost condusa numa’ de Escu: Ceausescu, Iliescu, Constantinescu, Basescu. Tat Escu. De ce n-o bagat si un Pop Gheorghe? Numa’ atunci or mere treburile cum trebe cand a conduce Pop Gheorghe. Io la vot nu ma duc ca n-am cu cine sa votez si pa mine nu ma conduce nime. Io ma conduc singur. Io il votez pe Dumnezeu sfantul. Cu el votez ca in el am incredere.”

Pilda: ”Sa nu faci rau niciodata”
El are si o reteta care ar face ca lucrurile sa mearga mai bine in Romania: „Sa nu faci rau niciodata, nimanui, sa ai credinta si fiecare sa isi vada de treaba lui. Daca poti sa faci un bine, sa-l faci oricand.”

Nicolae Ceausescu este, de asemenea, o tema de discutie care ii place. Este convins ca nu a murit si ca executia acestuia a fost de fapt o inscenare. „Ceausescu avea sprancene stufoase si ala pa care l-o impuscat avea sprancene subtiri. Ala era un condamnat la moarte la care io pus o masca. Doar pa Leana o impuscat-o. Am avut un prieten la Targoviste care mi-o povestit cum s-o intamplat.”

„Inca n-am ajuns bandit ca sa fur”
„Sa fur io? Io nu fur… Odata ce umblu la lada imi gasesc tot ce imi trebe. Io nu fur de la nime. Io pot sa ma duc cu capu’ sus, nu trebe sa ma duc cu capu’ jos. Nu ma tem de nimic, doar de Dumnezeu. Ii singurul care ma apara. Io-s tampit sa fur? Sa am io treaba cuiva? Fiecare isi face banii cum poate, de ce sa ma duc io sa fur de la altu’? Inca n-am ajuns bandit.”

Dupa ce gunoiul din parc nu a fost ridicat pret de cateva zile, s-a hotarat sa dea o mana de ajutor. „M-o deranjat gunoiul de aici din parc. Vin copii, bunici cu nepoti si nu pot sa stea aici. Normal ca ma deranjeaza. La noi, aici, in Romania, nu exista omenie. Nime’ nu se gandeste ca nu ai voie sa arunci gunoaie pe jos. Am luat un carton de la lada si am dus gunoiul acolo ca sa fie curat in parc. De tri ori am facut curat deja.”
Sursa: Andrei Gherghel