Motivele esecului absorbtiei fondurilor nerambursabile precum si solutiile de rezolvare a unei “probleme” cifrate la 37,5 miliarde de euro au fost decriptate in urma unui studiu elaborat de Institutul pentru Actiune Civica si Organizarea Societatii ACTA, condus de un maramuresean.
Intr-o tara in care decidenti importanti din institutiile statului sunt corupti, cu 37,5 de miliarde de euro poti sa cumperi 375.000 de fabrici. In Romania, asta ar insemna aproape 9.000 de fabrici din fiecare judet, adica mult peste toata industria tarii.
Aplicatia a fost consemnata in urma cu doar 14 ani, cand cel mai mare colos industrial din Maramures, Phoenix, singurul rafinator de aur si cupru din tara, a fost vandut cu putin peste 100.000 de dolari, iar comparatia este necesara pentru a putea percepe dimensiunea acestei sume colosale, 37,5 de miliarde de euro, bani pe care Romania are girul UE sa-i investeasca, in perioada 2007-2013, in propria sa dezvoltare.
Pana acum, din aceste fonduri, s-au atras doar… vreo 10%, iar data scadentei se apropie cu pasi repezi. Intrebarea esentiala este cum putem sa absorbim cat mai mult din suma de 37,5 de miliarde de euro? Pentru a ajunge la un raspuns care sa ne si ajute la rezolvarea problemei, este necesar sa aflam de ce am ajuns in aceasta situatie.
Una din cauze este ritmul lent in care autoritatile romane de management al fondurilor nerambursabile dau verdictul in privinta unui proiect – in unele cazuri durata depaseste un an si jumatate. Miscandu-ne ca “ochiul mortului”, sansele de a atrage o suma cat mai importanta din total sunt reduse la zero. De ce ne miscam atat de incet? Suntem mai putin inteligenti decat altii sau exista alte cauze? Si daca exista, le putem rezolva?
Principala cauza: lipsa de personal
Lipsa de personal ne impiedica sa absorbim banii care ne-ar scoate de sub umbra crizei economice mondiale, dezvoltarea finantata prin fonduri nerambursabile fiind cea mai ieftina solutie. Insa e reala aceasta lipsa si daca da, cum putem sa o contracaram?
E o intrebare pe care si-au adresat-o multi specialisti, unii au gasit si raspunsuri si solutii, insa pana acum nu s-a facut nimic. Ultimul dintre acestia, un maramuresean, a muncit impreuna cu echipa sa de la Institutul pentru Actiune Civica si Organizarea Societatii (IACOS) ACTA o jumatate de an, consumand energii si bani personali pentru a gasi cauza si solutia. Apoi a adunat toate datele, le-a interpretat si le-a reunit intr-un studiu pe care l-a trimis tuturor decidentilor implicati in managerierea fondurilor nerambursabile.
„Ratiunea pe care am intocmit acest studiu este experienta personala chinuitoare, negativa, in procesul de accesare a fondurilor europene pe baza de proiecte. In afara de durata foarte mare in care se solutioneaza un proiect, in urma contactului direct cu autoritatile finantatoare observi ca sunt coplesiti de sarcini si de dosare, la modul fizic”, a explicat Ovidiu Goga, presedinte IACOS ACTA.
Pentru a da credibilitate maxima studiului, toate informatiile folosite in analiza situatiei au fost obtinute oficial, de la toate autoritatile care manageriaza fonduri nerambursabile in Romania.
„Le-am adresat autoritatilor de management intrebari referitoare la personalul angajat si la retribuirea acestuia – ca sa vedem daca problema e acolo, adica o lipsa de motivare. Raspunsurile sunt edificatoare. Pe langa o lipsa crasa de personal este si o repartizare dezechilibrata intre autoritatile de management si organismele intermediare”, a precizat reprezentantul IACOS ACTA.
Dupa sase luni, Institutul pentru Actiune Civica si Organizarea Societatii ACTA, prezidat de maramureseanul Ovidiu Goga, a definitivat studiul „Absorbtia eficienta a fondurilor europene – studiu de caz: tarisoara noastra, Romania”. Iata concluzia si dezolanta reactie imediata.
„Am facut o distinctie clara intre doua categorii de autoritati: cea care gestioneaza bani europeni pe baza de plati directe – APIA, care are 4.704 angajati si gestioneaza 6 miliarde de euro, si celelalte, care au 3.251 de angajati si gestioneaza 31,5 miliarde de euro. Studiul releva ca pentru ca Romania sa acceseze cat mai mult si cat mai repede finantarile nerambursabile mai sunt necesari 5.000 de oameni. De la nivel central, inclusiv de la Ministerul Afacerilor Europene, mi s-a raspuns ca este imposibil. Au fost exprimari de genul: “Dom’le, noi incercam sa angajam 50 in plus si nu ne lasa astia!”. Adica la nivel guvernamental, la nivel de ministru, exprimarea e: “Nu ne lasa astia”. Da… care sunt astia?”, a declarat Ovidiu Goga, presedintele IACOS ACTA.
“Tu esti mai competent, ia-o!”
La APIA Maramures anual se verifica 90.000 de dosare, mai mult sau mai putin voluminoase. Cati oameni sunt angajati pentru a face asta, ne spune seful institutiei – ceva mai mult de 100, adica de sapte ori mai putini decat personalul Primariei Baia Mare.
„Din evaluarile facute in alte tari referitor la incarcatura de documentatii pe un angajat, o eficienta pentru o prelucrare de buna calitate ar fi intre 200 si 300 de documentatii pe un salariat pe an. Anual, noi primim in jur de 90.000 de cereri si anul trecut aveam 116 salariati – anul asta avem mai putini. Rezultata o incarcatura de 771 de documentatii, de dosare pe un salariat”, a precizat Florin Urs, director APIA Maramures.
Atat cei din interior, cat si cei care au studiat modul de organizare a autoritatilor care-si dau girul pentru proiectele cu finantare nerambursabila spun acelasi lucru: personalul e insuficient. Care este reactia ministrilor care au in subordine aceste autoritati de management? Iata un exemplu.
„Banii europeni sunt distribuiti de ministere prin intermediul unor autoritati de management. Ministrul zice: “Domnule, avem de gestionat o suma de 3 miliarde de euro pe zona noastra de activitate”. Il cheama pe Georgica de la Directia de Finante, de exemplu, si-i spune: “Gestionezi cu directia ta aceasta finantare – s-a intamplat lucrul asta – si te numesti autoritatea de management a programului X”. “Sefu’, da am doar 300 de oameni, s-asa imi trebuie pentru activitatea noastra mai multi”. “Nu stiu, te descurci, tu esti mai competent, ia-o!” Asa s-a procedat!”, spune Ovidiu Goga, presedinte IACOS ACTA.
Acest tip de reactie a dus la coplesirea celor care ar trebui sa solutioneze extrem de rapid proiectele cu finantari nerambursabile, un fapt observat de toata lumea. Insa decidentii n-au rezolvat problema, marginindu-se sa explice esecul absorbtiei celor 37,5 miliarde de euro prin… greua mostenire. Adica, ca de fiecare data, cei dinainte sunt de vina pentru situatia actuala.
Un calcul aritmetic
Si totusi, exista o solutie prezentata ca fiind simpla, eficienta si ale carei costuri ar fi amortizate economic. IACOS ACTA explica, aritmetic, cum angajand inca 5.000 de oameni, Romania si-ar amortiza cheltuielile suplimentare cu plata acestora.
„In studiu, e calculat costul de personal pentru 10 ani de salarizare suplimentara a celor 5.000 de oameni: o jumatate de miliard de euro. Acesti banii vor veni din surplusul atras prin solutionarea mai rapida si a unui numar mai mare de proiecte cu finantare din fonduri nerambursabile. La ora actuala, se cheltuie lunar pe plata tuturor celor din sistem 7 milioane de euro. Daca se mai angajeaza 5.000 de oameni, se cheltuie 12 milioane de euro. Chiar daca in primii doi ani (2013-2014) acesti oameni nu “produc”, fiind specializati, costurile sunt de 112 milioane de euro, insa apoi costurile acestea de personal se pierd. Asta-i problema? 112 milioane de euro cand vorbim de 37,5 miliarde de euro si am absorbit doar mai putin de 4 miliarde?”, spune Ovidiu Goga.
Sefii institutiilor din Maramures care manageriaza solicitarile de finantari nerambursabile sunt de acord ca angajarea unui numar suplimentare de specialisti ar duce la o rezolvare mai rapida a dosarelor.
„Incarcatura prea mare de dosare/om duce la greseli care pot sa duca la incalcarea anumitor cerinte stabilite prin normele de acreditare a institutiilor si chiar la sanctiuni – suspendari de plati. Una dintre masurile de contracarare ar fi completarea personalului. Nu trebuie sa fie o lejeritate, dar nicio suprasolicitare. La noi… ar trebui sa fie macar cu 50% mai multi in conditiile luarii unor masuri de simplificare a procedurilor de control”, a precizat Florin Urs, director APIA Maramures.
„In Oficiul Judetean de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (OJPDRP) Maramures sunt 15 angajati de toti, 12 experti ocupandu-se de procesarea proiectelor. In total, s-au depus in jur de 600 de proiecte pe masuri de investitii pe care le-am procesat cu acesti 12 experti. Contractate sunt 244 de proiecte de investitii, plus inca 2.200 pe Masura 141, pe care le preluam de la autoritatea de management. Noi ne-am descurca… am avut perioade mai grele in care a fost un volum de munca mai mare, dar am reusit, la nivelul judetului, sa gestionam eficient aceste probleme legate de personal. Numarul de personal de multa vreme este acelasi, nu s-a supliment”, a mentionat Rodica Miclaus, director adjunct OJPDRP Maramures.
Reactia oficialilor la studiu
Poate, in afara de solutia care ar putea duce la un grad mult crescut al absorbtiei fondurilor nerambursabile, cel mai interesant aspect este reactia factorilor de decizie in urma studiului facut in Maramures.
„Am avut trei tipuri de reactii: reactii initiale la solicitarea de informatii a noastra pe care le-am adresat, pentru programele pe care le gestioneaza, ministerelor Turismului si Dezvoltarii Regionale, Transporturilor, Agriculturii. Reactii oficiale – cand am transmis studiul autoritatilor de management – APDRP a postat acest studiu pe site-ul lor. Reactia informala – studiul a ajuns in mainile multor factori politici si administrativi din zona guvernamentala (majoritatea nu au inteles nevoia acuta care reiese din studiu, iar cei care au inteles nu considera ca numarul suplimentar de personal, de 5.000 de angajati, este realist”, a declarat Ovidiu Goga, presedintele IACOS ACTA.
Pe langa cuantumul deficitului de personal din autoritatile care gestioneaza fonduri nerambursabile, coordonatorul studiului “Absorbtia eficienta a fondurilor europene – studiu de caz: tarisoara noastra Romania” subliniaza si strategia unei organizari mai eficiente a institutiilor, acum disparate haotic.
„Romania daca vrea cu adevarat sa acceseze bani europeni trebuie sa aiba o structura de personal de 15.000 de oameni, o structura care sa functioneze dupa proceduri unitare pentru toate tipurile de programe de finantare si care sa aiba reprezentante cel putin pana la nivelul resedintelor de judet. Ideal ar fi ca toate sa fie concentrate intr-o singura cladire. Si, important, sa existe o transparenta a procesului de accesare a fondurilor nerambursabile, care incepe cu anticipativitatea”, mai spune Goga.
Avem un studiu, ce facem cu el?
Dupa ce au muncit o jumatate de an pentru a detecta de ce nu reusim sa atragem fonduri nerambursabile macar cat statele din vecinatatea noastra, cei de la IACOS ACTA au incercat sa anticipeze si impactul studiului pe care l-au realizat, luand in calcul si inertia din care e greu sa-i scoti pe cei care ar fi trebuit demult sa rezolve deficienta din sistemul de absorbtie al celor 37,5 miliarde de euro.
„Rezultatele acestui studiu reprezinta un semnal de alarma, o radiografie a sistemului si solutii. Sunt sceptic ca sistemul va fi recalibrat la eficienta maxima, dar sunt foarte optimist ca va ajuta la dezvoltarea sa, in sensul ca niste masuri se vor lua: va fi angajat personal suplimentar si va fi redistribuit mai bine. Pe de alta parte, acest studiu nu se refera numai la personalul deficitar, ci si la transparenta autoritatilor de management. Avem autoritati care n-au site-uri functionale, solicitantii nu pot sa gaseasca informatii (daca mai sunt active sau nu diverse programe, cui s-au acordat banii si ce cuantumuri etc.)”, a precizat Ovidiu Goga.
Ramane de urmarit daca va fi depasit principalul obstacol in cresterea cantitatii si vitezei absorbtiei fondurilor europene prin angajarea de personal suplimentar si prin distributia echilibrata a acestuia. Acum, sunt aproape 8.000 de angajati in toate institutiile romanesti care gestioneaza fonduri nerambursabile in valoare de 37,5 miliarde de euro.
Din cauza numarului coplesitor de proiecte, solutionarea poate dura in unele cazuri aproape doi ani. Si de aceea, Romania a absorbit sub 4 miliarde de euro. Ridica cineva frana apasata pe ritmul de absorbtie a celorlalte peste 33 de miliarde de euro? Poate acum, cand situatia nu e total compromisa.
Sursa: Catalin Vischi
– Servicii de creare site web
