În America nu sînt alegeri prezidențiale. În America e un Referendum pro sau contra Donald Trump

Alegerile din America sînt în toi. La ora la care scriu acest text, dar și la ora la care va fi citit, nu se știe care dintre cei doi va învinge, Donald Trump sau Joe Biden. De fapt, ca să fim exacți, nu se știe dacă Donald Trump va cîștiga sau nu un al doilea mandat. Pentru că – să fim serioși! – în America nu sînt alegeri prezidențiale. În America se desfășoară un Referendum cu o întrebare simplă:
Vreți ca Donald Trump să mai fie președintele Americii încă patru ani?

Teoretic, în America se confruntă doi candidați: Joe Biden și Donald Trump. În realitate, se confruntă un Donald Trump cu Establishment-ul. Joe Biden candidează doar pentru că Donald Trump, dacă va fi înfrînt, trebuie înlocuit cu cineva la Casa Albă. Putea fi oricine și orice în locul lui Joe Biden. Putea fi de exemplu năsucul Statuii Libertății sau ultimul etaj al Empire State Building. Bătălia nu e între Joe Biden și Donald Trump. Bătălia e între Donald Trump și Cei care nu-l mai vor președinte. Da, în noiembrie 2016, în America au fost alegeri. Doi candidați – Donald Trump și Hilarry Clinton – și-au prezentat în fața americanilor oferta. Americanii au fost seduși de oferta lui Donald Trump. Sînt sigur că mulți dintre cei care l-au votat au făcut-o nu numai pentru a spune Nu încercării de a constitui în America o Dinastie, Dinastia Clinton (după el venea nevasta-sa, după nevastă fiică-sa, apoi nepoată-sa și tot așa pînă la finele secolului), dar și pentru că n-au știut în ce constă în realitate Programul lui Donald Trump. Acum americanii știu cine e Donald Trump. Nu din timpul campaniei electorale (nu cred că ar fi fost nevoie de așa ceva în cazul lui Trump), ci din timpul mandatului. Acum americanii știu părerile adversarilor interni și externi ai lui Donald Trump. Știu stilul de a conduce al lui Donald Trump. Dar mai ales știu, spre deosebire de anul 2016, ce va face Donald Trump dacă va fi reales. De aceea în SUA nu sînt alegeri. În SUA se desfășoară un referendum asupra celor patru ani de mandat al lui Donald Trump.

În 2016 Donald Trump n-avea adversari în sine. Avea adversari care se numeau astfel, pentru că voiau ca Hilarry Clinton să cîștige. Acum Donald Trump are adversari pur și simplu, adversari care vor ca el să piardă și nu ca Joe Biden să cîștige. O victorie a lui Donald Trump n-ar fi înfrîngerea lui Joe Biden și a democraților. Ar fi înfrîngerea forțelor uriașe, unice în istoria Americii prin înverșunarea față de un om, care au luptat timp de patru ani împotriva lui Donald Trump, mai precis a politicii sale. Își imaginează cineva ce ar însemna ca Donald Trump să cîștige? Ar însemna ca toți ceilalți să piardă. De aceea am susținut și susțin că e imposbil ca Donald Trump să cîștige.

Ar trebui să închei aici textul meu despre ce se întîmplă acum în America. Mi-am amintit însă că în 24 iulie 2016, cu patru luni înaintea alegerilor care vor fi cîștigate de Donald Trump scriam pe cristoiublog.ro:

„Un român care trăieşte în America, deosebit de mulţi alţi români americani şi prin faptul că se interesează mai întîi de politica din America şi mai apoi de politica din România, mă ţine la curent cu ceea ce el numeşte fenomenul Donald Trump.

După nominalizarea lui Donald Trump drept candidat al Partidului Republican la Prezidenţialele din noiembrie 2016, moment considerat de mulţi drept istoric, pentru că un tip din afara nomenklaturii politice americane s-a impus unui partid majoritar nu prin lucrături de culise, ci prin argumentul votului popular, cunoscutul meu a avut o discuţie cu un student american, fan al lui Hillary Clinton
– N-are cum să ajungă Donald Trump preşedinte – a încercat să-l liniştească pe studentul îngrijorat cunoscutul meu, convins că în America se joacă piesa ieftină din România lui 2000, cînd Ion Iliescu a fost ales numai şi numai pentru a nu ajunge preşedinte C.V. Tudor.

Puși în fața situației de a-l alege pe «nebunul» de Trump, americanii nu vor avea încotro și o vor alege pe nesărata Hilarry Clinton.
– Da, a răspuns studentul, dar aşa am zis şi cînd Donald Trump a pornit campania pentru cucerirea desemnării, că în veci un partid precum cel Republican nu-l va accepta candidat.

Şi iată, Convenţia l-a desemnat pe Donald Trump candidatul Republicanilor la prezidenţiale!
Discuţia dintre cei doi, relatată la telefon de cunoscutul meu într-o noapte, m-a făcut să-mi amintesc brusc de cele scrise după anunţarea Brexitului:

Noi, oamenii, sîntem secretori de iluzii.
Iluziile ne ţin de altfel în viaţă.
Ne iluzionăm că nu vom muri, deşi moartea e o fatalitate pe Pămînt.
Ne iluzionăm mai ales asupra caracterului raţional al Istoriei, în timp ce Istoria, de genul feminin fiind are deseori hachițe.

Toţi scriitorii şi publicişti români interbelici se cruceau în 1937, 1938 cînd ici-colo se vîntura posibilitatea unui nou război mondial.
– Cum un nou război?! se întrebau ei în scris. Păi n-au trecut nici două decenii de la ultimul.
Şi acest ultimul – Primul Război Mondial – a fost atît de înfricoşător prin măcelărirea reciprocă încît, cînd s-a încheiat, toată Lumea a zis:
Aşa ceva nu se mai repeta în Istorie!
Şi pe 1 septembrie 1939 a izbucnit cel de-al Doilea Război Mondial.

Aşa şi cu Donald Trump.
Toată lumea a zis, asemenea studentului, că n-are nici o şansă să fie desemnat candidat al unui partid precum cel Republican.
Şi uite c-a fost desemnat!
Acum, toată lumea spune:
– Fii serios, cum să ajungă Donald Trump preşedintele Americii! Doamne fereşte!
Și dacă ajunge?”

Acum, toată lumea spune:
– Fii serios, cum o să cîștige Donald Trump! Doamne fereşte!
Și dacă o să cîștige?