Regina Maria, născută Maria Alexandra Victoria de Saxa-Coburg, a fost nepoata reginei Victoria a Marii Britanii, părinții săi fiind Alfred, Ducele de Edinburgh și Maria Alexandrovna Romanov, mare ducesă și unica fiică a țarului Alexandru al II-lea al Rusiei.
Maria și-a petrecut copilăria și adolescența la reședința familiei, din Eastwell Park în comitatul Kent, iar în anul 1892 s-a căsătorit cu Ferdinand I, principele moștenitor al tronului României. A fost supranumită de popor „mama regina”, „mama răniților”, sau „regina soldat”, datorită numeroaselor sale acțiuni caritabile din perioada Primului Război Mondial, când a lucrat ca infirmieră și a ajutat soldații aflați în spitalele de pe front.
Regina Maria a fost sfătuitorul cel mai apropiat al Regelui Ferdinand, până la decesul acestuia în 1927, iar după această dată, a fiului său Carol, cel care va moșteni tronul regal, dar care o va izola aproape complet din viața publică.
Astfel, marginalizată de către regele Carol al II-lea, starea sănătăţii reginei Maria s-a înrăutăţit, iar la sfatul medicilor, în februarie 1938 a acceptat să se interneze la un sanatoriu din Merano în Italia, apoi la sanatoriul doctorului Lachmann de lângă Dresda.
La 27 iunie 1938, deşi medicii o considerau inaptă pentru efortul unei călătorii lungi şi obositoare, regina Maria a luat hotărârea de a reveni în ţară, spre a-şi găsi liniştea sufletească. Însă, după o grea suferinţă cauzată de boală, la 18 iulie 1938, regina Maria a murit la reşedinţa sa de la Castelul Pelişor din Sinaia. Pe data de 24 iulie trupul reginei a fost înhumat în biserica episcopală de la Curtea de Argeş, în necropola familiei regale, alături de soțul său, regele Ferdinand, iar potrivit ultimei dorinţe înscrisă în testament, Maria a dorit ca inima să-i fie scoasă din piept şi aşezată într-o casetă din argint pe pământ românesc.
Aceasta casetă a fost înfăşurată în drapelele României şi Angliei și a fost depusă iniţial în biserica mănăstirii Cotroceni, apoi dusă la Castelul de la Balcic unde a fost depusă în capela ortodoxă „Stella Maris”, capelă ce fusese construită de regina Maria. Însă odată cu cedarea Cadrilaterului, în septembrie 1940, caseta cu inima reginei a fost luată de la Balcic și depusă, la dorința Principesei Ileana, în firida unei stânci a Castelului Bran. Abia în anul 1968 caseta cu inima reginei Maria a fost depusă în incinta castelului Bran, iar din anul 1971 a fost adusă și expusă la Muzeul Naţional de Istorie al României din București, loc unde se află și astăzi.
Preluare facebook / Fundaţia Corneliu Coposu