In memoriam Emil Mihai Cioran. 110 ani de la nașterea marelui filosof român

Emil Mihai Cioran, unul dintre oamenii care au schimbat cursul filosofiei române și franceze s-a născut pe data de 8 aprilie 1911, în comuna Rășinari, Sibiu, tatăl său Emilian Cioran, fiind protopop ortodox și consilier al Mitropoliei din Sibiu, iar mama sa Elvira a fost fiică de nobil transilvănean.

Pășește în clasa I pragul școlii din satul natal, la care a învățat și poetul român, Octavian Goga, dovedind a deține prestigioase cunoștințe în domeniul religiei, gramaticii, aritmeticii, geometriei, fizicii și chimiei. Va continua să învețe la unul dintre cele mai bune licee din oraș, Liceul Gheorghe Lazăr și obține calificativul de ,,foarte bine” la un amalgam de materii, printre care se numără religia, chimia, istoria geografia, franceza și multe altele.

În perioada respectivă, filosoful nostru va studia operele filosofilor germani (Immanuel Kant, Arthur Schopenhauer) în limba lor maternă și va dezvolta o înclinație spre agnosticism (punctul de vedere care presupune că existența lui Dumnezeu sau a divinului ne este necunoscută), fiind influențat totodată și de operele lui Georg Simmel sau Martin Heidegger, situând ideilor lor în centrul gândirii sale.

Profită în urma unei burse primite din partea Fundației Humboldt și continuă studiile în Berlin, iar în 1934 își publică primul volum sub numele de ,,Culmile Disperării”, pentru care primește Premiul Comisiei pentru scriitorii tineri needitaţi şi Premiul Tinerilor Scriitori Români.

Ajunge în 1936 să predea în cadrul Liceului Șaguna din Brașov, nefiind atras de arta pedagogiei, spunându-le elevilor că filosofia nu trebuie învățată, ci judecată. După un an primește o bursă și pleacă la Paris, iar în 1942 o cunoaște pe Simone Boue, care-i va fi partenera sa de viață, aducând un real echilibru în viața filosofului român. A fost un gânditor atras de tema morții, a suferinței și sinuciderii, formulând următoarea afirmație: „Să fie oare pentru noi existența un exil și neantul o patrie?”.

În anul 1981 se întoarce la Rășinari unde o va cunoaște și se va îndrăgosti de Friedgard Thoma, care era profesoară de filosofie în cadrul unei facultăți din Germania, afirmând că aceasta este ,,blestemul său indispensabil”. La vârsta de 79 de ani, Cioran este considerat a fi cel mai important stilist francez al secolului XX-lea.

Ultimii săi ani de viață sunt chinuiți de boala Alzheimer și este internat la Spitalul Broca, iar partenera sa de viață, Simone Boue îl va vizita și va avea grijă de el până în ultima clipă.

Pe data de 20 iunie 1995, marele filosof român se stinge din viață la vârsta de 84 de ani, fiind înmormântat în cimitirul Montparnasse din Paris.

Manuscrisele și documentele lăsate în grija părinților la plecarea lui din 1937 la Paris  vor fi adjudecate peste ani de zile de la moartea sa, la suma de 36.000 de euro. Ulterior această colecție a fost cumpărată cu suma de 507.500 de euro, de către omul de afaceri român, George Brăiloiu și donată Academiei Române.

Lucrările lui Emil Mihai Cioran:

Pe culmile disperării
Schimbarea la faţă a României
Amurgul gândurilor
Cartea amăgirilor
Îndreptar pătimaş
Lacrimi şi sfinţi
Ispita de a exista
Istorie şi utopie
Silogismele amărăciunii
Singurătate şi destin. Publicistică 1931-1944
Tratat de descompunere
Exerciţii de admiraţie. Eseuri şi portrete
Căderea în timp
Mărturisiri şi anateme
Demiurgul cel rău
Despre neajunsul de a te fi născut
Scrisori către cei de-acasă
Sfârtecare
Ţara mea / Mon Pays
Caiete I (1957-1965)
Caiete II (1966-1968)
Caiete III
Caietul de la Talamanca

Cioran, Emil (ed.), Antologia portretului. De la Saint-Simon la Tocqueville, trad. din franceză şi notă de Petru Cretia, Seria Cioran (III), 1997
Cioran (antologie)
Cioran şi muzica, selecţia textelor de Aurel Cioran, ed. de Vlad Zografi, Seria Antologiile Humanitas, 1996

Multimedia:
CD Emil Cioran, 2003