Acum 134 de ani, la data de 30 ianuarie 1885 se năștea la Milaș, actualul județ Bistrița-Năsăud, Iuliu Hossu, primul cardinal român. Ca episcop greco-catolic de Cluj-Gherla, a fost unul din cei mai importanți fruntași români prezenți la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918.
Din însărcinarea Marelui Sfat Național Român, a citit mulțimii adunate la Alba-Iulia, proclamația de unire a Transilvaniei cu Regatul României. A făcut parte, alături de episcopul ortodox Miron Cristea, de Vasile Goldiș și Alexandru Vaida-Voevod, din delegația care a dus și a predat la București Actul Unirii, primului ministru Ionel Brătianu.
Nu trebuie uitate niciodată extraordinarele cuvinte pe care i le-a adresat, în sala Marii Uniri, episcopului Miron Cristea: “ Pe cum ne vedeți aici îmbrățișați frățește, așa să rămână îmbrățișați, pe veci, toți românii!“.
În 1940, în momentul ocupării Ardealului de nord de către Ungaria horthystă, rămâne la Cluj: „Rămân alături de credincioşii mei să le împărtăşesc soarta. Credinţa noastră este viaţa noastră“.
Pentru faptul că nu a cedat presiunii guvernului comunist, care desființase silnic Biserica Greco-Catolică, la 1 decembrie 1948 (adevărat act de batjocură la adresa Marii Uniri) Iuliu Hossu a suferit 22 de ani de detenție (1948-1970), de insulte, bătaie, privațiuni. A plecat la Domnul pe data de 28 mai 1970, la Spitalul Colentina din București. La căpătâiul său s-a aflat episcopul(viitor cardinal) Alexandru Todea. Mormântul lui Iuliu Hossu se află în Cimitirul Bellu catolic.