George Achim s-a născut la data de 27 februarie 1960, în Valea Chioarului, județul Maramureș. A fost un renumit profesor de literatură contemporană, un exigent conducător de doctorat, un ilustru critic literar, poet și eseist.
A urmat cursurile liceului „Ady-Șincai” din Cluj Napoca și pe cele ale Facultății de Filologie din Cluj și București, specializarea română-spaniolă. În anii studenției a făcut parte din redacția Revistei studențești Echinox din Cluj, obținând în 1990 o bursă a Consiliului Europei, în specializarea Politici Culturale. În anul 2001 a devenit doctor în Litere al Universității București cu teza „Utopie și Distopie în Cultura Română”. Începând cu anul 1994 a fost lector, conferențiar și apoi profesor al Universității Tehnice Cluj-Napoca, Centrul Universitar Nord, Baia Mare, iar din 2010 devine profesor conducător de doctorat și director al Școlii Doctorale de Științe Umaniste al aceleiași Universități. În perioada 2008-2012, George Achim a fost profesor invitat (Gastprofessor) al Universității din Viena.
A fost, de asemenea, un distins membru al Uniunii Scriitorilor, filiala Cluj-Napoca, dar și un bun colaborator al Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare.
Cele mai importante volume publicate de George Achim sunt:
• Dinspre ieri spre nicăieri, poeme, Editura Dacia, Cluj, 1994;
• Iluzia ipostaziată – Utopie și distopie în cultura română, Editura Limes, Cluj, 2002;
• Revolte și consimțiri – Scriitori români din secolul XX, Editura Dacia, Cluj, 2004;
• Răsfățuri și melancolii, Editura Limes, Cluj, 2007, Nord Literar Nr 1(56), ianuarie 2008;
• Experimente și formule poetice românești din secolul XX, Editura Universității de Nord Baia Mare, 2009;
• Dulcețuri din fructe târzii de pădure, poeme, Editura Brumar, Timișoara, 2010;
• Sita de ceară – Istorii din istoria unui ținut transilvănean, Editura Școala Ardeleană, Cluj, 2018.