In Muntii Rodnei la infloritul bujorilor: Taurile Buhaescu si varful Pietrosul Rodnei

Cred ca prima data-n viata am vazut bujor de munte inflorit (Rododendron sp.) in Caldarea Puzdre din Muntii Rodnei. In functie de bogatia zapezilor, la fine de mai sau dupa 15 iunie in aceeasi caldare ne putem lasa fascinati nu doar de ciclamenul bujorului, ci si de molidul in floare, Stelutele Domnului (Gentiana verna), cupe (Gentiana cochiana), jnepenii (Pinus mugo) abia inmuguriti si revarsand valuri aurii de polen, alb imaculatele Primula granda, roz-violetele ochiul gainii (Primula minor), branduse, calcea calului (Calthea palustris), pajistile umede acaparate de barba mosului (bumbacarita Eriophorum gracile si Eriophorum vaginatum), albastrii degetaruti (Soldanela hungarica), galben-portocalii bulbuci (Trolius europaeus) in finatele din avalul vaii Negoiescu, ciubotica cucului (Primula veris), scunzi clopotei parosi (Campanula rotundifolia) etc.

Pornim din Baia Mare catre Borsa, cu rucsaci, corturi, saci de dormit, izoliruri si de-ale gurii pentru doua zile, utilizand scurtatura pitoreasca Cavnic-Budesti-Valeni-Barsana-Moisei, incarcandu-ne astfel pe parcurs spiritul, admirand culmile Gutaiului, Lapusului apoi ale Muntilor Maramuresului. 

Spre cartierul Repedea al Borsei circula un mini taxi, asta ne degreveaza de talpuitul a 3 km pana la Gura Repedea si apoi alti 6 km pana la ultima casa. 

Din fata Spitalului Borsa putem gasi si masini de ocazie cu care sa facem cei 9 km pana la iesirea din cartierul Repedea (altfel avand in plus de marsaluit circa 2 ore). 

Traseul acesta poate fi conceput si suind direct spre Pietrosul Rodnei urmand Piciorul Mosului (marcaj turistic banda albastra) si campand in Zannoaga Iezerului, sub Piatra Alba, continuand a doua zi spre vf. Pietrosul (banda albastra) -Taurile Buhaescu si retur pe vaile Buhaescu-Repedea (traseu nemarcat) inspre orasul Borsa. 

Ajunsi in cartierul Repedea observam marcajul de delimitare nordica a Parcului National Muntii Rodnei (patrat alb-rosu), precum si cursul vaii, strecurata intr-un prim tronson stancos-ingust, mai sus  urmand al doilea, mai abrupt/spectaculos, numai bun de canioning . Remarcam panourile civilizate montate de administratia parcului si Ocolul Silvic Borsa, care indica intrarea in aria protejata. 

O punte sare valea spre stanga continuand cu poteca spre stiubeiul si borcutul din amontele paraului Vinisorul (aproximativ 1,5 km, adica 25 de minute). Devierea merita, borcutul fiind sifonat, excelent. Multi turisti fac in luncile Repedei prima campare (plaja si imbaieri), continuand spre Taurile Buhaescu si Pietrosul Rodnei a doua zi, in zori (recomandabil in perioadele excesiv de calde). 

Un pod de beton e mai sus, pe stanga drumului auto-forestier, dam apoi de un ciurgau si o cruce de fier, in memoria unui om prabusit de pe stanca. Tot mai spectaculoasa valea Repedea, cu apa cristalina, vuinda, pleznind uriasii bolovani sistosi sclipind in soare. 

Dam de un al doilea pod de beton, alte trei mai apoi, partial prabusite, realizate din busteni de brad. Facem un scurt popas. 

Continuand, dupa un sfert de ceas ajungem la confluenta vaii Buhaescu (din dreapta) cu Izvorul Repedea (la stanga). Suind pe Izvorul Repedea am ajunge la Gura Noaselor (la stana); mergand spre Preluca Ulmului am atinge creasta principala a Muntilor Rodnei in apropiere de Tau la Carti. Acum, insa, traversam valea Buhaescu pe prima punte, la dreapta (doi busteni sarind peste apa nebuna la circa 3 m inaltime) dupa care ne deplasam pe drumul de TAF ce suie spre fosta stana Buhaescu. 

Urmeaza alte 3 traversari peste valea Buhaescu, noroc cu puntile amenajate din trunchiuri de molizi, altfel ar trebui sa o luam prin vad, apa fiind vijelioasa, rece si adanca. 

La cea de-a patra punte nu mai traverasm, ci mergem inainte si in sus. Pe dreapta vedem o poiana cu alunecari de teren, plantata cu molid si invadata de zmeuris. Pe vechiul drum de TAF/carute reperam batranii paltini, de jos pana-n crestet captusiti cu muschi si ferigute, la stanga (est) se iveste sarpele argintiu al unei cascade, in fata pitorestile cascade ale vaii Buhaescu. Apare cel de-al treilea paltin strajuind drumul in panta accentuata. 

Poteca o ia stanga, intersectand paraie cristaline. Ajungem intr-o poiana din care avem cea dintai panoramare spre varful Puzdre (2189 m). Continuam suind in serpentine pentru a ne insinua pe sub peretii de calcare. Poteca devine tot mai accidentata si blocata uneori de trunchiuri de molizi doborati de furtuni. Traversam o poienita-luminis, impresionati de succesiunea de cascade, naturalele valtori ale vaii Buhaescu, inmultite pe masura ce ne apropiem de stana cu casoaia prabusita. 

Vechiul podet cu parapet, ce sarea valea Buhaescu mai sus de stana nu mai exista, cautam loc de trecere prin vad admirand alte cascade superbe si covoarele de stevie, consecinta deceniilor de pastorit. Aici putem observa cele dintai pete de zapada si limbi de rododendron in floare, molizi decorati cu mici conuri purpurii. 

La dreapta noastra, pe malul stang al vaii Buhaescu, vedem pajistea punctata de cioatele molizilor retezati de ciobani, mai sus jnepenisul verde-intunecat apoi surele grohote si culmea NE-SE catre Umarul Pietrei Albe si varful Grohot. 

Traversand valea, suim mai departe pe malul geografic drept urmand poteca presarata cu lespezi. Un guler de molidis acompaniaza malul pana la iesirea in lunca mocirloasa, de unde realizam o panoramare spre E-SE-SV. O culme cu versant abrupt la stanga, insangerata de miile de manunchiuri de rododendron; in fata, filiform-inspumata prabusirea-n cascada a vaii Buhaescu Mic avandu-si obarsia in Taul Tarnita la Cruce; la dreapta ei, taind spre NE Piatra Buhaiului (1696 m), o alta cascada; in fine Piatra Buhaiului, apoi varful Buhaescu Mare (2268 m) si caldarile Taurilor Buhaescu. Aproape, la dreapta, repezisurile cascadate ale vaii Buhaescu Mare, pe care o sa le acompaniem in amonte (malul drept) in dimineata urmatoare. 

Trecem prin vadul abia nascutei vai Buhaescu (din confluirea paraielor Buhaescu Mic – stanga – cu Buhaescu Mare – dreapta) suind pe poteci de turme spre locul de campare situat la circa 200-300 m sub stana de sub iezare (cum spun ciobanii din Romuli, plaiuri nasaudene de pe valea Salautei). Izvoarele si paraiele numeroase ca si zonele mocirloase ne fac sa gasim cu dificultate un loc uscat-nivelat pentru cortur. 

Putem admira aici cai roibi, murgi, suri, chiar si izabeli (roibi cu coama si coada blonde), vite si mioare pascand alaturi de nelipsitii dulai ciobanesti. Stana traditionala e putin mai sus, in caldarea glaciara. Din pacate, activitatile pastorale au decimat an de an jnepenisul din zona, dovada munceii despuiati cu toporul si insulele sur-argintii de grohot. 

Pregatim corturile pentru noapte, cinam si depanam amintiri/proiecte turistice intr-o superba inserare in care soarele apune langa varful Puzdre, nu inainte de-a polei versantii impodobiti cu rododendron. Noaptea se face rece si neguri ori nori se aduna deasupra Puzdrelor, Laptelui Mare ( 2172 m) si Aniesului, oblicele soarelui irizandu-i la rasarit in roz-purpuriu. Turmele coboara la staul, cainii mai hamaie o vreme apoi doar cascadele ce se prabusesc parca sub corturi tulbura linistea magicei noptii instelate ce va sa vina. Luna rasarind, arunca apoi un feeric voal argintiu deasupra culmilor si caldarilor. Uneori cite un turboreactor se intrece in zumzet cu calatorindele spre…mare ape de munte. 

La rasaritul soarelui, inainte de 6, versantii se invioreaza. Si mai albe par acum petele de zapada, mai impresionante argintiile cascade. Luam micul dejun, adunam tabara si o luam in sus, tangent spre pragul glaciar cu cascade a vaii Buhaescu Mare. 

Ne incanta suvoaiele de izvoare, paraie, valea Buhaescu sarind calcaroasele praguri cu jnepenis pe malul stang si Anemone narcisiforma pe ingustele braie in trepte. In continuare vedem rododendron, cupe albastre-cerneala (Gentiana cochiana ), deditei (Pulsatila montana), afin si merisor in floare. 

Suim din greu un prag stancos si ajungem in Paradisul Taurilor Buhaescu, trei dispuse in linie si in trepte, iar al patrulea decalat putin mai sus si spre sud. Perne si limbi de nea, tremurate oglinzi de ape. Lacul Buhaescu 3 , ingemanat, cu o scurta strangulare. Deasupra, spre vest, un prag glaciar cu suvoi de apa scursa din cel mai mare, Taul Buhaescu 2, afund de 5 m, cu guler de nea si albastru ultramarin. La dreapta lui o mini cascada in evantai. Taul Buhaescu 1 triunghiular-alungit, aproape jumatate sub scut de nea. 

Tipat de marmota, bej-sura, stand nemiscata, corbi valseaza, vionderei plutesc deasupra grohotelor. Cu sansa mare putem vedea aici acvile si capre negre. 

Suim spre Curmatura Pietrosului, in sa, apoi la NV, spre parul de fier dinaintea varfului Pietrosul (2303 m). Cand vizibilitatea e ideala, vedem de aici pana spre Muncelu Raios si in continuare spre Pasul Setref; in partea opusa – varful Inau (2279 m). In fata noastra si la stanga poteca duce spre Statia Meteo Automata Pietrosul. 

Panoramam spre varful Ineu (2279 m), Omului, Corongis, Puzdre, Negoiescu Mare, Cormaia (2033 m), Repede (2074 m), apoi spre Muncelu Raios, Muntii Tibles … 

Cam 3 ore ne-au fost necesare de la locul in care am innoptat pana aici. Jos in caldare vedem lacul Iezer semanand cu o miniaturizata harta a Romaniei. Incepem sa coborim serpentinele dense ale palniei glaciare, printre tufe de rododendron, gentiene-cupe, deditei si steregoaiele itindu-si lancile frunzelor alaturi de galbeme gentiene (Gentiana luthea – planta medicinala, ocrotita). 

La Iezerul Pietrosului un panou ne avertizeaza: scaldatul, facutul focului, campatul, taiatul jnepenilor strict interzis. Inghetatele unde ale Iezerului reflecta rododendronii de pe Piciorul Mosului. Langa lac dam de tumulul din bolovani cu cruce in memoria celor 14 unguri disparuti la 14 ianuarie 1944 intr-o avalansa. 

Coboram spre Statia Meteo Iezer. La stanga ei e cabanuta Administratiei Parcului National Muntii Rodnei. Coborim pe la parapeti, pe drumul consolidat cu busteni de lemn si sina. In apropiere dam de un izvor abundent si racoros unde putem sa pranzim in timp ce scrutam spre Turnu Rosu si caldarea glaciara Zanoaga Mare…sperand ca doar-doar vom vedea ca altadata capre negre ori vreun Mos-Martin. Aici de-abia au inflorit scorusii salbatici. 

Panoramam spre Borsa, Baia Borsa, Toroiaga, Capra si Cearcanu (din Parcul Natural Muntii Maramuresului) apoi ne facem provizii de apa inainte s-o luam la vale pe serpentinele drumului ingust, ajungand la sutele de hectare de padure defrisata ilegal in parc national, rezervatie a biosferei UNESCO (alaturi de Retezat si Delta Dunarii)! O scurtam pe un picior defrisat, urmand descendenta poteca ce ne apropie de cea mai izolata gospodarie a Borsei – Pietroasa unde afinele se coc deja. Admiram micile holde de cartofi si ovaz in timp ce coboram pe malul stang al vaii Pietroasa, apoi suim contrapanta la parleaz, spre ramificatia benzii albastre via str.Turnu Rosu sau facem dreapta, in josul vaii si str. Pietroasa (destul de lunga). Cu sansa, intr-o fanata din stanga putem vedea portocalii bulbuci de munte, dar mai ales frumoase gospodarii, multe amenajate pentru agroturism, borseni traditional imbracati de mers la biserica, gradini cu flori, zarzavaturi, glastre cu muscate, begonii si petunii la ferestre sau in balcoane. De acum suntem ajunsi in civilizatie si avem de parcurs, eventual, cei 150 km spre Baia Mare.

Sfaturi pentru parcurgerea traseului turistic: