În PNL s-a declanșat războiul civil între Nordiști și Sudiști

După cum am scris într-o ediție anterioară a Gîndurilor lui Cristoiu, vineri, 15 ianuarie 2021, am înregistrat un interviu cu prim vicepreședintele PNL, Rareș Bogdan, interviu difuzat duminică, 17 ianuarie 2021, pe Aleph News între orele 20 și 21.

Ca în toate interviurile semnate de mine de-a lungul vremii (am făcut interviuri încă de pe vremea cînd eram simplu colaborator al Vieții studențești, la Cluj; Mihai Cistelican, un tînăr gazetar de talent, interesat de cariera mea de ziarist, mi-a trimis într-una din zile, descoperit de el în paginile Vieții studențești, un dialog cu profesorul universitar și criticul literar Mircea Zaciu), și în cel luat lui Rareș Bogdan am împins în plan secund comentatorul politic Ion Cristoiu pentru a lăsa loc de desfășurare ziaristului Ion Cristoiu.

Acum însă, cînd interviul a fost difuzat și politicienii și analiștii au luat cunoștință de conținut, găsesc de cuviință să mă pronunț asupra lui în postura de editorialist.

Am parcurs știrile apărute în presă după difuzarea interviului.

Toate textele consacrate interviului scot în evidență violența atacului lansat de Rareș Bogdan împotriva lui Ludovic Orban. Pe parcursul interviului, a fost vorba de o rafală de atacuri, care de care mai puternic. Rețin, cum au făcut-o și alte publicații, pe acesta:

„Cu excepția unui singur om, toți premierii care au ajuns la Palatul Victoria au ieșit de acolo trăncăniți la cap. Au ieșit de acolo cu capul umflat. La toți li se pare că fără ei universul nu mai funcționează, că sunt mesianici pentru România și pentru omenire și niciunul cu excepția lui Emil Boc, restul s-au stricat la cap. Ludovic Orban, din păcate, în loc să intre acolo și să rămînă omul care a fost, la rîndul lui i s-a umflat capul. Și-a închipuit că e cîinele alfa, lupul alfa, omul fără de care România nu merge înainte, el le știe pe toate.”

Violența atacului e o premieră postdecembristă dacă iau în considerare că Rareș Bogdan e ditamai prim-vicepreședintele PNL și una dintre vedetele partidului. E drept, Rareș Bogdan n-a fost pînă acum un fan al lui Ludovic Orban. Cu toate acestea, de cînd e PNL (din 2019), el n-a avut o ieșire atît de violentă la adresa lui Ludovic Orban. L-a mai criticat pe Ludovic Orban ici – colo, dar păstrîndu-se într-o prudență suficient de clară pentru a se putea apăra ulterior prin invocarea criticilor colegiale sau chiar amicale. Prevalîndu-se de aceasta, Ludovic Orban, care a optat pentru minimalizarea unei posibile rupturi, fie că nu a luat în seamă criticile, fie că le-a trecut pus sub semnul discuțiilor aprinse, inevitabile într-un partid viu, cum e PNL. Peste atacul de duminică seara, Ludovic Orban nu poate însă trece, așa cum nu poate trece nici un membru PNL. Pentru că:

1. Atacul a fost de o rară violență pamfletară.
2. Atacul a vizat ansamblul prestației lui Ludovic Orban ca președinte de partid.
3. Atacul a avut drept concluzie cererea ca Ludovic Orban să plece din fruntea partidului
4. Atacul l-a plasat pe premierul Florin Cîțu în ipostaza de alternativă a lui Ludovic Orban.
5. Atacul a conținut acuzații precise la care Ludovic Orban trebuie să răspundă, pentru că altfel riscă să treacă nu numai laș, dar și autor al dezastrului PNL din alegeri.

Ca Istoric al clipei am descifrat semnificațiile unei întîmplări și prin convocarea contextului mai larg în care a avut loc întîmplarea. E important, foarte important de știut că atacul lui Rareș Bogdan nu e rodul unei ieșiri de moment pe parcursul unui interviu al unui politician și cu atît mai puțin rezultatul abilității mele de a-l face pe Rareș Bogdan să spună ceea ce nu voia să spună. În numeroase rînduri, am avertizat că un politician autentic nu va spune într-un interviu decît ceea ce vrut să spună înainte de a veni în studio. Rareș Bogdan a venit la acest interviu pregătit să declanșeze atacul. Mai mult el a dorit acest interviu. Rareș Bogdan e un interlocutor dorit de toți autorii de interviuri. I-am luat un interviu în Pandemie pe cristoiuTv și am fost încîntat de prestația sa și pentru că el se numără printre puținii politicieni care spun ceea ce gîndesc și nu ceea ce i-a poruncit partidul să spună în presă. Din cîte am înțeles, interviul a fost gîndit de Rareș Bogdan ca debut al unei ofensive mediatice de proporții împotriva președintelui PNL Ludovic Orban. Al unei ofensive declanșate de Rareș Bogdan ca purtător de cuvînt al unei Grupări din PNL pe care aș putea -o numi Gruparea pentru salvarea PNL de la naufragiu.

E însă doar vîrful de ac de viespe al unui atac lansat de un elefant. Și cînd spun elefant, nu mă refer la Rareș Bogdan, ci la Gruparea antiOrban din partid (cîteva nume au fost spuse în interviu – Robert Sighiartău, Iulian Dumitrescu, Mircea Hava, Florin Roman, Ilie Bolojan, Gheorghe Flutur, Emil Boc), grupare masivă, al cărei purtător de cuvînt a fost duminică seara Rareș Bogdan. Rareș Bogdan a schițat un tablou neliniștitor al situației din PNL înainte și după alegerile parlamentare. La capătul unei analize de bisturiu a uriașelor greșeli ale PNL în campania electorală, l-am întrebat, după cum era și normal, dacă a semnalat în partid aceste erori pentru ca ele să fie rapid corectate. Rareș Bogdan a trecut în revistă momentele în care nu numai el, dar și alți lideri ai PNL, au atras atenția asupra unor erori capitale. Din cîte-mi amintesc nu numai eu, dar și alți comentatori, s-au întrebat de ce nu operează Ludovic Orban nici o schimbare în Guvern. Era limpede că anumiți miniștri trăgeau partidul în jos. Partidul era tras în jos și de impresia că PNL e o Grupare mafiotă în care nimeni nu-i lăsat în urmă, în care funcționează regula Toți pentru unul și unul pentru toți. În interviu, Rareș Bogdan a dezvăluit că Gruparea reformistă a cerut primenirea Guvernului:

„În iunie am solicitat primenirea Guvernului. Am primit critici. Am spus şansa noastră e să primenim echipa guvernamentală. Am spus că avem 3-4 miniştri slabi, care dacă nu-i schimbăm, vom crea imaginea unui Guvern care va fi influenţat nu de performanţele unor miniştri ca Bode, Cîţu, ci de neperformanţele unor miniştri precum Ştefan, Anisie sau de tipul altor miniştri. Am spus atunci să schimbăm 3-4 miniştri. S-a refuzat. Au spus că asta înseamnă că nu avem încredere. S-a dovedit că schimbarea lui Costache cu Nelu Tătaru a fost de bun augur. De ce nu am avea câştig de cauză schimbându-l pe Ştefan cu Florin Roman? Sau pe Monica Anisie. Nu trebuie să se supere pe noi aceşti oameni, dar trebuie să gândim pentru viitorul partidului. Le-am atras atenţia că dacă nu vom fi atenţi un vom obţine 30%.”

— Păi dacă ați semnalat în interior lucruri pe care pînă și noi, cei din exterior, le vedeam și ne întrebam cum de nu sînt corectate, trebuie să ne explicați de ce n-au fost luate în seamă criticile dvs.? l-am întrebat pe Rareș Bogdan.

Am primit următorul răspuns:

„Partidul nu a fost condus clasic, tradițional, așa cum a fost condus PNL, PDL în epoca pre Ludovic Orban. Partidul a fost condus de un singur om, de Ludovic Orban. Noi nu am avut, nici eu, nici Robert Sighiartău, nici Iulian Dumitrescu, nici Mircea Hava, nici Raluca Turcan, Florin Roman, Ilie Bolojan, Gheorghe Flutur, Emil Boc, nu am avut niciun fel de putere reală în cadrul guvernării.”

După atîtea interviuri luate în cei peste 30 de ani de gazetărie, puține răspunsuri mă mai surprind. Acesta însă m-a surprins pînă la descumpănire. Rareș Bogdan, în numele Grupării Reformiste, îl acuză pe Ludovic Orban de instaurarea în PNL a unei dictaturi de talia celei instaurate de Liviu Dragnea în PSD. M-a surprins răspunsul, deoarece PNL, partidul pe care-l știu din 1990, s-a deosebit de alte partide, de PSD, în primul rînd, tocmai prin democrația internă. PNL n-a fost niciodată pînă acum partidul amintind de PCR-ul lui Nicolae Ceaușescu. Purtătorul de cuvînt al Grupării reformiste a susținut că Ludovic Orban trebuia să demisioneze a doua zi după anunțarea rezultatelor la alegeri. Pentru că – indiscutabil – alegerile din 6 decembrie 2020 au fost un eșec lamentabil pentru PNL. Să iei doar 25%, tu, partid rezultat din fuziunea a două partide de guvernămînt – PNL și PDL –, creat în 2014 tocmai pentru ca pe partea Dreaptă să fie o forță de talia celei întruchipate de PSD pe partea Stîngă, în condițiile unui PSD erodat de cei 8 ani de guvernare, supus de Marcel Ciolacu unei Schimbări la față, e mai mult decît un eșec:
E un dezastru.

În alte părți ale Europei, un lider de partid demisiona chiar din seara lui 6 decembrie 2020. Asta deoarece în lumea civilizată, eșecul se plătește. În cazul lui Ludovic Orban demisia era cu atît mai mult necesară cu cît, așa cum spune Rareș Bogdan, toate deciziile din campanie n-au fost colective. Ele au fost ale unui singur om:
Ludovic Orban.
Și dacă urmare a acestor decizii PNL a pierdut, era o chestiune de bun simț ca Ludovic Orban să fi demisionat.

Prin Rareș Bogdan Gruparea reformistă trage un semnal de alarmă.
Dacă Ludovic Orban nu pleacă din fruntea PNL, partidul va avea soarta PNȚCD.

Argumentele Grupării trimit și la situația de după alegeri:
Ludovic Orban nu numai că n-a demisionat, dar, mai mult, s-a apucat să sacrifice partidul pentru a supraviețui ca președinte al PNL.
Rareș Bogdan a evidențiat negocierile păguboase de la formarea Guvernului duse exclusiv de Ludovic Orban.

Eu aș adăuga alte patru argumente:

1. Demisia din postul de premier în loc de a demisiona din fruntea partidului. Guvernarea PNL a rămas de izbeliște între 7 decembrie și 23 decembrie 2020. Și asta a costat partidul.
2. Cocoloșirea lui Costel Alexe, președintele CJ Iași, de către Ludovic Orban, deși fostul ministru e deja „penal”.
3. Ludovic Orban are nevoie în această perioadă de cît mai mulți lideri de filiale județene. Așa se explică și greșeala de imagine care a fost tragerea la sorți a posturilor de secretari de stat de către baronii locali. Un moment care a lovit imaginea partidului de formațiune care promovează în funcții doar după criteriul competenței.
4. Băltirea în care se complace PNL de la investirea Guvernului încoace. Spațiul public e dominat de prezența hiperactivă a miniștrilor USRPLUS care nu ezită să denunțe moștenirea dezastruoasă lăsată de miniștrii PNL. În tot acest timp, partea din Guvern care revine PNL s-a dat la fund. Ai impresia că e vorba de un Guvern format în jurul USRPLUS.

Din cîte știu, Gruparea Reformistă e alcătuită cu precădere din Nordiști, lideri ai fialelor PNL de dincolo de Carpați. Dintre Sudiști, Gruparea a reușit să atragă pe Iulian Dumitrescu de la Prahova și pe Hubert Thuma de la Ilfov. Restul Sudiștilor (liderii filialelor de dincoace de Carpați) sînt de partea lui Ludovic Orban.

Presupun că momentul de duminică seara va fi trecut sub tăcere sau minimalizat de către Ludovic Orban. Președintele PNL va evita pe cît posibil o confruntare pe față cu Gruparea reformistă, invocînd nevoia ca aceste discuții să aibă loc în interiorul partidului. Între timp, el va căuta să nu piardă nici un Sudist și eventual să rupă de la Nordiști.

Rareș Bogdan a zis în interviu că Klaus Iohannis nu se amestecă în problemele interne ale PNL.
Nu se amestecă acum, desigur, cîtă vreme nu se văd șansele Grupării Reformiste în confruntarea cu Ludovic Orban. Asta nu înseamnă că nu se va amesteca. Și evident, el va înclina balanța într-o parte și-n alta. Cu cine va fi? Cu Nordiștii sau cu Sudiștii?

În PNL s-a declanșat războiul civil între Nordiști și Sudiști