Înălțarea Domnului este una dintre cele mai mari sărbători creștine și celebrează înălțarea la cer a lui Isus Hristos, la 40 de zile de la Învierea Sa, în Joia din săptămâna a VI-a după Paști.
În tradiția ortodoxă, Înălțarea Domnului este privită ca unul dintre marile praznice împărătești ale bisericii. Aceasta reflectă importanța teologică profundă a evenimentului, care simbolizează înălțarea umanității în persoana lui Hristos către Dumnezeu. De sărbătoarea Înălțării, biserica ortodoxă organizează slujbe speciale și rugăciuni, în care se celebrează înălțarea lui Isus Hristos și se amintesc învățăturile și promisiunile Sale.
De Înălțarea Domnului sunt legate mai multe tradiții și obiceiuri și, chiar dacă nu mai sunt atât de mulți creștini care le respectă în 2024, unele dintre ele sunt încă foarte cunoscute. Gospodinele roșesc câteva ouă pentru această sărbătoare și le ciocnesc, spunând „Hristos s-a înălțat”- „Adevărat s-a înălțat!”.
Despre cei care mor în ziua de Ispas se spune că ajung direct în ceruri. Mai mult, cerurile sunt deschise între sărbătoarea Paștelui și cea a Înălțării.
Se fac pomeni şi se împarte pentru morţi, mai ales brânză, ceapă verde, pâine caldă şi rachiu. Este ultima zi când se mai pot mânca ouă roşii. Bătrânii spun că, pentru a avea recoltă bogată, semănătorile se fac până în ziua de Înălţare. Tot în această zi se sfinţesc plantele de leac – leuşteanul, paltinul, alunul. În unele zone, oamenii se bat cu leuştean ca să fie feriţi de boli şi de rele. Femeile nu împrumută sare şi nu dau foc din casă, fiindcă există credinţa că astfel toată casa va vui, iar vacile nu vor mai da lapte. De Înălţarea Domnului nu se spală rufe și nici nu se fac treburi în gospodărie, având în vedere că este vorba despre o sărbătoare cu cruce roșie. Se spune că cei care fac aceste lucruri vor fi urmăriți de ghinion. În ziua de Înălţare, credincioșii ar trebui să fie mai buni și să evite certurile. Nu este bine ca în zi de sărbătoare să fie spuse vorbe urâte, jigniri sau credincioșii să își facă reproșuri. De asemenea, tot în această zi este foarte important să mergem la slujba de la biserică și să ne rugăm pentru sufletele celor adormiți, dar și pentru noi, dacă trecem printr-o perioadă dificilă a vieții noastre.
Pomenirea eroilor români la praznicul Înălţării Domnului a fost hotărâtă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1920 și consfinţită ulterior prin alte două hotărâri sinodale din anii 1999 şi 2001, când această zi a fost proclamată Sărbătoare Națională Bisericească. Prin Legea 379/2003 privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război, cea de-a patruzecea zi de la Sfintele Paşti, sărbătoarea Înălţării Mântuitorului Isus Hristos, a fost proclamată Ziua Eroilor, ca sărbătoare naţională a poporului român.
– Servicii de creare site web
