Înregistrările din dosarul lui Cătălin Cherecheş sunt neautentice, relevă raportul e expertiză criminalistică întocmit de Laboratorul Interjudețean de Expertiză Criminalistică Cluj (LIEC), finalizat pe 23 martie 2018.
Acest document, întocmit de specialiştii clujeni, întăreşte precedenta expertiză realizată de unul dintre cei mai importanți experți în domeniu, Cătălin Grigoraș. Astfel, în raportul final al expertizei se precizează că “expertul nu poate să-și asume o concluzie privind originalitatea înregistrărilor” și nici asupra autenticității lor. Un alt punct esenţial este acela că denunțătorul a folosit cel puțin 2 mijloace de înregistrare, el predând autorităților un singur telefon, materialele fiind copiate pe diferite suporturi de stocare și prelucrare, după care au fost copiate în telefonul predat de Șpan Cristian.
Dublă expertiză, rezultat identic
Instanța a încuviințat la data de 26 iunie 2017 efectuarea unei expertize criminalistice prin care să se stabilească dacă înregistrările ce se află pe telefonul mobil marca iPhone 5S ce aparține denunțătorului sunt autentice și identice cu cele aflate pe suportul optic existent la dosar. Cătălin Cherecheș și-a afirmat încă de la început nevinovăția și a precizat că aceste înregistrări nu sunt autentice și conținutul lor este trunchiat, lucru confirmat atât de Raportul de expertiză întocmit de dr. ing. Cătălin Grigoraș, expert tehnic judiciar și expert criminalist autorizat, cât și ulterior de Raportul de expertiză criminalistică întocmit de Laboratorul Interjudețean de Expertiză Criminalistică Cluj (LIEC), care concluzionează că nu se poate stabili autenticitatea înregistrărilor predate de către denunțătorul Șpan Cristian.
Pentru a-și dovedi nevinovăția, Cătălin Cherecheș a solicitat efectuarea unei expertize tehnice judiciare, cerere în probațiune rămasă în pronunțare din partea instanței. Rămâne de văzut dacă Instanța va încuviințat o expertiză tehnică judiciară care să confirme concluziile celor două expertize pentru a scoate la iveală adevărul sau dacă se va continua șarada în procesul lui Cătălin Cherecheș, în care, de fapt, acesta se apără împotriva unui denunț care nu poate fi confirmat de nicio probă la care se poate stabili autenticitatea.
“Pentru expertizarea unei înregistrări puse la dispoziție, experții trebuie să examineze:
A – înregistrarea originală. În cazul în care aceasta nu mai există sau nu poate fi accesată, se expertizează proba digitală orginală care conține înregistrarea. Dacă există limitări cu privire la expertizarea înregistrării originale, organul judiciar poate dispune explicit expertizarea unui duplicat al acesteia, realizat de autorități;
B – echipamentul tehnic cu care se susține că a fost realizată înregistrarea. Pentru a face posibilă realizarea de înregistrări de comparație, acesta va fi înaintat însoțit de manualu de utilizare și accesoriile necesare punerii în funcțiune;
C – toate datele disponibile privind metoda de realizare a înregistrării și împrejurările în care a fost realizată înregistrarea evenimentelor acustice, salvarea pe suportul de memorie internă sau externă care constituie proba originală și gestionarea până la înaintarea spre expertizare (mod de stocare, eventuale duplicări, transferări, comprimări, transcodări etc.).
În lipsa materialelor A,B și C, obiectivele dispuse pentru expertiză pot fi afectate într-o măsură ce poate merge până la imposibilitatea efectuării examinărilor solicitate.
Riguros logic, expertul nu poate să constate cu propriile simțuri faptul că o înregistrare este originală (ori autentică) din cauza proprietății de multiplicitate a obiectelor digitale. Spre deosebire de originalul analogic, unic, originalul digital poate fi multiplicat fără erori (clonat), generându-se obiecte digitale cu conținut identic al originalului. Din acest motiv, expertul nu-și poate asuma originalitatea unei înregistrări digitale la realizarea căreia nu a participat (…)
Având în vedere cele prezentate în cuprinsul raportului, nu se poate stabili dacă înregistrările în litigiu de pe telefonul iPhone 5S sunt autentice. Potrivit celor prezentate, expertul nu poate să-și asume o concluzie privind originalitatea înregistrărilor” se precizează în Raportul de expertiză criminalistică întocmit de Laboratorul Interjudețean de Expertiză Criminalistică Cluj (LIEC).
Cătălin Cherecheș și-a concediat în urmă cu patru luni avocații care îl apărau și „îl apărau” de la începutul poveștii penale, cusute cu ață albă, inventate înaintea alegerilor locale din 2016 cu scopul de a-i obstrucționa realegerea în funcția de primar al municipiului Baia Mare. Rezilierea contractelor a avut ca motiv prezentarea de către primar, și Instanței, într-un memoriu, redactat de acesta, vicierea dreptului la apărare prin faptul că apărătorii au solicitat Instanței încuviințarea unei expertize criminalistice, expertiză în care nu se evaluează legalitate probelor și pentru care s-a pus la dispoziție doar un telefon mobil, respectiv câteva CD-uri, respectiv stick-uri, fiind copii ale înregistrărilor predate de către denunțător, DNA, tot în formă de copie.
Pe parcursul procesului, Cătălin Cherecheș a solicitat să se revină asupra cererii privind expertiza criminalistică care nu putea edifica în cel mai complet mod Instanța legat de autenticitatea înregistrărilor private și să se încuviințeze o expertiză tehnico-judiciară care cuprinde și elemente de legalitate, dar și elemente tehnice necesare pentru aflarea adevărului.
Menționăm faptul că potrivit declarațiilor unor persoane avizate, Institutul Național de Expertize Criminalistice (INEC), în subordinea căruia funcționează și LIEC Cluj, ar avea un protocol de colaborare cu DNA, ceea ce pune sub semnul întrebării multe din evaluările și expertizele realizate de către aceștia. Pe de altă parte fiind depus la dosar un singur telefon mobil al denunțătorului, acesta fiind blocat printr-o parolă, rămâne întrebarea legitimă în ce manieră și sub ce garanție de legalitate, respectiv de garantare și transparență a dreptului la apărare, expertul LIEC Cluj l-a contactat pe denunțător pentru a se prezenta la sediul laboratorului și a-și debloca și deparola telefonul! În mod legal acest lucru trebuie făcut sub supravegherea Instanței și având de față ambele părți: DNA și primarul Cătălin Cherecheș. Lucru care nu s-a întâmplat la data respectivă.
Trebuie evidenţiat și faptul că mai sunt documente relevante, respectiv aparatură cu care se pretinde a fi făcute înregistrări pe care DNA nu a dorit să le pună la dispoziția Instanței, invocând faptul că ar fi clasificate ca documente secrete. Această secretomanie nu poate decât să nască întrebări: De ce ar avea DNA ceva de ascuns dacă se consideră că acest dosar întrunește toate elementele de legalitate? De ce are DNA ceva de ascuns?
Denunțătorul a folosit mai multe mijloace de înregistrare
Așa cum s-a prezentat expertiză întocmită de dr. ing. Cătălin Grigoraș, expert tehnic judiciar și expert criminalist autorizat, inclusiv în Raportul de expertiză criminalistică, efectuat de către Laboratorul Interjudețean de Expertiză Criminalistică Cluj (LIEC), atestă că înregistrările s-au efectuat cu mai multe mijloace de înregistrare. “Cele 36 de înregistrări au aceeași extensie <<m4a>> ca și înregistrările de pe telefonul mobil în discuție. Ele au fost realizate cu diferite sisteme de operare 9.1, 9.2, 9.2.1 și 9.3.1. pe telefonul mobil negăsindu-se înregistrări realizate cu sistemul de operare IOS 9.2.1 din acest aspect rezultă în mod firesc că fie înregistrările respective au fost transferate pe un suport extern stick, DVD sau calculator, fie s-a mai folosit unul sau mai multe telefoane pentru a realiza aceste înregistrări, ulterior urmând a fi transferate din telefon” se arată în expertiza LIEC Cluj.
În momentul de față, Raportul de expertiză de la LIEC Cluj a concluzionat că nu se poate stabili autenticitatea înregistrărilor nici măcar pe suportul care a fost predat de Șpan Cristian și cu atât mai puțin pe suporturile care nu au fost predate către autorități de către denunțător. Urmează ca Instanța să solicite explicații de la denunțător și Parchet unde sunt suporturile cu care s-au efectuat aceste înregistrări, de ce nu au fost predate autorităților pentru a putea fi verificate în legătură cu legalitatea și autenticitatea lor.
Cu siguranță că raportat la faptul că justiția penală din România fiind sub subordonarea prevederilor legale europene ar putea, pentru transparență și aflarea adevărului, uza de instituțiile și specialiștii certificați și folosiți pentru realizarea unor expertize de către Comisia Europeană a Drepturilor Omului.
Dacă suntem un stat european ar trebui să folosim instituțiile și specialiștii a căror muncă nu poate fi pusă la îndoială. Este rușinos ca un stat ca România să aibă un institut precum Institutul Național de Expertize Criminalistice (INEC) care invocă lipsa de aparatură, dotare, de expertiză, când le este solicitat un punct de vedere corect într-un dosar penal.
– Servicii de creare site web
