Începe Săptămâna Patimilor. Ce reprezintă Lunea Mare

 

Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor este ultima săptămână dinaintea Duminicii Învierii Domnului.

Slujbele desfășurate în biserică în aceste zile, numite Denii, au rolul de a le aminti credincioșilor evenimentele petrecute în ultimele zile din viața Mântuitorului.

Cuvântul „denie” vine de la slavonescul „vdenie” şi înseamnă priveghere sau slujbă nocturnă.

Se crede că în această săptămână morții revin printre cei vii, aceștia fiind pomeniți în Joia Mare.

Astfel, în Lunea Mare se face pomenirea lui Iosif cel Preafrumos, care a fost vândut de frații săi în Egipt.

„Istorisirea vieţii sale în cultul liturgic este anticiparea Jertfei Mântuitorului Iisus Hristos care a fost vândut de Iuda”, notează doxologia.ro.

Iosif a fost cel de-al unsprezecelea fiu al patriarhului Iacob și cel dintâi al Rahelei. Dintre toți copiii, Iosif era cel mai blând și ascultător, fiind foarte iubit de părinți.

Treptat, frații au început să fie invidioși pe Iosif și i-au pus gând rău. Într-o zi, pe când Iosif avea 17 ani, tatăl l-a trimis să aducă vești despre frații săi, care se aflau cu turmele la pășune.

Văzându-l venind, unul dintre frați a zis: „Veniți, să-l omorâm și să zicem că l-a mâncat o fiară sălbatică. Tata ne va crede“.

În final, Iosif a fost dezbrăcat de haine și aruncat într-o fântână de frații lui. În acel moment, treceau pe acolo niște neguțători din Egipt, care erau interesați să cumpere oameni.

Unul dintre frați, Yehuda – adică Iuda, s-a gândit să-l vândă pe Iosif negustorilor, primind pentru acesta 20 de arginți.

Frații au sacrificat apoi un ied și au înmuiat hainele tânărului Iosif în sânge. Mergând la tatăl lor, aceștia i-au spus că fiul lui a fost mâncat de o fiară sălbatică.

Tradiții și obiceiuri în Lunea Mare
În Lunea Mare din Săptămâna Patimilor sunt respectate mai multe tradiții și obiceiuri care au fost transmise din strămoși.

În primul rând, în toate zilele din Săptămâna Mare se spune că nu este bine să se consume „urzici sau mâncăruri gătite cu oţet, pentru că Mântuitorul a fost bătut cu urzici şi i s-au umezit buzele cu oţet, în loc de apă”, se menționează în Dicționarul de simboluri și credințe tradiționale românești, de Romulus Antonescu.

În multe zone din țară, în Lunea Mare, femeile încep curățenia de Paște. Acestea scot toul afară din casă, spală și aerisesc bine, astfel încât să iasă toate relele de peste iarnă.

Potrivit tradiției, Marțea Mare este ultima zi în care se mai poate face curățenie în case. Cu toate acestea, potrivit unor superstiții, în această săptămână nu trebuie să se văruiască în case, pentru că este rău pentru tot felul de boli.

Începând cu ziua de luni, unii credincioși încep un post mai aspru, alegând să nu mănânce nimic de la răsărit până la apus.