Îndemn părintesc al Preasfințitului Părinte Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului, la începutul Postului Mare și de sprijin pentru refugiații din Ucraina

Iubiți părinți slujitori ai sfintelor altare,
Iubiți credincioși,
A sosit vremea să îmbrăcăm veșmintele cernite ale pocăinței cu care Biserica ne îndeamnă să îmbrăcăm sufletele și trupurile noastre pentru a ne așeza în genunchi înaintea Părintelui nostru ceresc și a-I cere iertare, zicând: „Tată, am greșit la cer și înaintea Ta” (Luca 15, 21). Iartă-ne, că suntem copiii Tăi!
Așa au făcut întotdeauna oamenii care îl au pe Dumnezeu de Tată, așa au făcut creștinii care au înțeles și înțeleg jertfa supremă a lui Hristos – Fiul Dumnezeului Celui Viu, care S-a sacrificat pentru mântuirea oamenilor, salvarea vieții și umanității, prin lupta pe care a dus-o în numele nostru și pentru noi, cu satana cel ucigaș de suflete, aducător de suferință și moarte.
Biserica, Mama noastră duhovnicească ne cheamă iară și iară să ne întoarcem din călătoria și pribegia spre moartea păcatelor către Izvorul vieții, Dumnezeul celor ce caută să fie și să rămână vii în veci.
Postul de 40 de zile urmat de Săptămâna Mare a Sfintelor Pătimiri și rugăciunea intensă din această perioadă, sunt armele ce ne însoțesc în călătoria noastră către lumina Învierii Domnului. Acestea sunt deodată arme și scară către cer, iar cheia cu care deschidem ușa milei, a iubirii și a iertării Părintelui Ceresc, este milostenia concretizată în faptele bune pe care fiecare suntem chemați să le împlinim după posibilități, credință și dragoste față de semeni.
Așadar, începând de duminică seara, 6 martie, cu Vecernia Iertării care se săvârșește în toate bisericile și mănăstirile ortodoxe, împăcați întreolaltă și cu noi înșine, ne vom ruga în pace să punem pace cu Dumnezeul nostru pe care L-am mâhnit profund prin viața noastră neglijentă cu greșelile și păcatele cele cu voie sau fără de voie.
Slujba Canonului cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul cu care debutează Postul Mare și apoi Sfânta Liturghie a Darurilor înainte sfințite, săvârșită pe toată perioada postului sunt cele mai sfinte și înălțătoare rânduieli cu care ne îndulcește sufletul, mintea și inima sfânta noastră biserică. Ele sunt hrană și apă pentru a ne potoli foamea și setea de Dumnezeu.
Să postim deci, cu umilință, evlavie și credință în această călătorie duhovnicească și urcuș spre Înviere, alungând răceala și înghețul care au cuprins ființa noastră prin negrijă și indiferență încălzind pământul inimii spre a rodi florile unice ale virtuților „primăverii duhovnicești”, așa cum numesc Sfinții Părinți, vremea postului.
Să udăm cu lacrimi fierbinți florile virtuților prin mărturisire frecventă și împărtășire după rânduială, cu Hristos Euharistic, Ce ni se dăruiește spre sănătatea sufletului și a trupului și spre viața de veci, devenind lăcaș plin de mireasmă și har, lumină și frumusețe divină.
În războiul nostru duhovnicesc cu văzuții și nevăzuții vrăjmași, să nu uităm de războiul care a cuprins Ucraina și care, din nefericire, se află atât de aproape de noi, rugându-ne ca Dumnezeul păcii, al bunăvoirii și conviețuirii dintre oameni și popoare, să-l facă să înceteze și odată cu el suferința fără margini a mamelor zdrobite de durere pentru pierderea copiilor, a soțiilor pentru pierderea soților, a copiilor pentru pierderea taților, a bisericii și poporului pentru pierderea bărbaților.
𝑬𝒑𝒊𝒔𝒄𝒐𝒑𝒊𝒂 𝒏𝒐𝒂𝒔𝒕𝒓𝒂̆ 𝒗𝒂 𝒄𝒐𝒏𝒕𝒊𝒏𝒖𝒂 𝒔𝒂̆ 𝒇𝒊𝒆 𝒊̂𝒏 𝒔𝒍𝒖𝒋𝒃𝒂 𝒇𝒓𝒂𝒕̗𝒊𝒍𝒐𝒓 𝒊̂𝒏 𝒔𝒖𝒇𝒆𝒓𝒊𝒏𝒕̗𝒂̆, 𝒑𝒓𝒊𝒏 𝑺𝒆𝒄𝒕𝒐𝒓𝒖𝒍 𝒔𝒐𝒄𝒊𝒂𝒍-𝒇𝒊𝒍𝒂𝒏𝒕𝒓𝒐𝒑𝒊𝒄, 𝒑𝒂𝒓𝒐𝒉𝒊𝒊 𝒔̗𝒊 𝒎𝒂̆𝒏𝒂̆𝒔𝒕𝒊𝒓𝒊, 𝒂𝒔̗𝒂 𝒄𝒖𝒎 𝒂 𝒂𝒓𝒂̆𝒕𝒂𝒕 𝒊̂𝒏 𝒔𝒂̆𝒑𝒕𝒂̆𝒎𝒂̂𝒏𝒂 𝒄𝒆 𝒂 𝒕𝒓𝒆𝒄𝒖𝒕 𝒊𝒏𝒕𝒆𝒓𝒗𝒆𝒏𝒊𝒏𝒅 𝒏𝒆𝒊̂𝒏𝒕𝒂̂𝒓𝒛𝒊𝒂𝒕 𝒔̗𝒊 𝒊𝒎𝒆𝒅𝒊𝒂𝒕, 𝒑𝒓𝒊𝒏 𝒑𝒓𝒆𝒐𝒕̗𝒊, 𝒎𝒐𝒏𝒂𝒉𝒊, 𝒗𝒐𝒍𝒖𝒏𝒕𝒂𝒓𝒊 𝒔̗𝒊 𝒕𝒊𝒏𝒆𝒓𝒊 𝒄𝒓𝒆𝒔̗𝒕𝒊𝒏𝒊 𝒐𝒓𝒕𝒐𝒅𝒐𝒄𝒔̗𝒊 𝒔̗𝒊 𝒃𝒊𝒏𝒆𝒇𝒂̆𝒄𝒂̆𝒕𝒐𝒓𝒊, 𝒊̂𝒏 𝒄𝒐𝒍𝒂𝒃𝒐𝒓𝒂𝒓𝒆 𝒄𝒖 𝒂𝒖𝒕𝒐𝒓𝒊𝒕𝒂̆𝒕̗𝒊𝒍𝒆 𝒍𝒐𝒄𝒂𝒍𝒆, 𝒉𝒓𝒂̆𝒏𝒊𝒏𝒅, 𝒎𝒂̂𝒏𝒈𝒂̂𝒊𝒏𝒅, 𝒊̂𝒏𝒈𝒓𝒊𝒋𝒊𝒏𝒅 𝒔̗𝒊 𝒐𝒅𝒊𝒉𝒏𝒊𝒏𝒅 𝒑𝒆 𝒕𝒐𝒕̗𝒊 𝒇𝒓𝒂𝒕̗𝒊𝒊 𝒏𝒐𝒔̗𝒕𝒓𝒊 𝒅𝒊𝒏 𝑼𝒄𝒓𝒂𝒊𝒏𝒂, 𝒑𝒓𝒊𝒏𝒕𝒓𝒆 𝒄𝒂𝒓𝒆 𝒇𝒐𝒂𝒓𝒕𝒆 𝒎𝒖𝒍𝒕̗𝒊 𝒅𝒆 𝒂𝒄𝒆𝒍𝒂𝒔̗𝒊 𝒔𝒂̂𝒏𝒈𝒆 𝒄𝒖 𝒏𝒐𝒊, 𝒂𝒅𝒊𝒄𝒂̆ 𝒅𝒆 𝒆𝒕𝒏𝒊𝒆 𝒓𝒐𝒎𝒂̂𝒏𝒆𝒂𝒔𝒄𝒂̆, 𝒊̂𝒏𝒄𝒂̂𝒕 𝒍𝒖𝒎𝒆𝒂 𝒊̂𝒏𝒕𝒓𝒆𝒂𝒈𝒂̆ 𝒂 𝒑𝒖𝒕𝒖𝒕 𝒗𝒆𝒅𝒆𝒂 𝒄𝒂̆ 𝑩𝒊𝒔𝒆𝒓𝒊𝒄𝒂 𝑶𝒓𝒕𝒐𝒅𝒐𝒙𝒂̆ 𝑹𝒐𝒎𝒂̂𝒏𝒂̆ 𝒆𝒔𝒕𝒆 𝒂𝒄𝒐𝒍𝒐 𝒖𝒏𝒅𝒆 𝒔̗𝒊 𝒄𝒂̂𝒏𝒅 𝒕𝒓𝒆𝒃𝒖𝒊𝒆 𝒔𝒑𝒓𝒆 𝒂 𝒂𝒓𝒂̆𝒕𝒂 𝒑𝒖𝒓𝒕𝒂𝒓𝒆𝒂 𝒅𝒆 𝒈𝒓𝒊𝒋𝒂̆ 𝒂 𝒍𝒖𝒊 𝑫𝒖𝒎𝒏𝒆𝒛𝒆𝒖 𝒑𝒆𝒏𝒕𝒓𝒖 𝒇𝒊𝒆𝒄𝒂𝒓𝒆 𝒇𝒊𝒊𝒏𝒕̗𝒂̆ 𝒖𝒎𝒂𝒏𝒂̆ 𝒂𝒇𝒍𝒂𝒕𝒂̆ 𝒊̂𝒏 𝒑𝒓𝒊𝒃𝒆𝒈𝒊𝒆, 𝒏𝒆𝒗𝒐𝒊𝒆, 𝒔𝒖𝒇𝒆𝒓𝒊𝒏𝒕̗𝒂̆ 𝒔̗𝒊 𝒇𝒓𝒊𝒄𝒂 𝒅𝒆 𝒎𝒐𝒂𝒓𝒕𝒆.
𝑺𝒂̆ 𝒏𝒖 𝒐𝒃𝒐𝒔𝒊𝒎 𝒊̂𝒏 𝒇𝒂𝒄𝒆𝒓𝒆𝒂 𝒅𝒆 𝒃𝒊𝒏𝒆 𝒄𝒐𝒏𝒕𝒊𝒏𝒖𝒂̂𝒏𝒅 𝒔𝒂̆ 𝒇𝒊𝒎 𝒑𝒓𝒆𝒛𝒆𝒏𝒕̗𝒊 𝒊̂𝒏 𝒑𝒖𝒏𝒄𝒕𝒆𝒍𝒆 𝒗𝒂𝒎𝒂𝒍𝒆 𝒅𝒆 𝒍𝒂 𝑺𝒊𝒈𝒉𝒆𝒕 𝒔̗𝒊 𝑯𝒂𝒍𝒎𝒆𝒖, 𝒑𝒆 𝒖𝒏𝒅𝒆 𝒊𝒏𝒕𝒓𝒂̆ 𝒊̂𝒏 𝑹𝒐𝒎𝒂̂𝒏𝒊𝒂 𝒓𝒆𝒇𝒖𝒈𝒊𝒂𝒕̗𝒊𝒊, 𝒄𝒂̆𝒄𝒊 𝑺𝒇𝒂̂𝒏𝒕𝒖𝒍 𝑨𝒑𝒐𝒔𝒕𝒐𝒍 𝑷𝒂𝒗𝒆𝒍 𝒔𝒑𝒖𝒏𝒆 𝒄𝒂̆ 𝒇𝒊𝒆𝒄𝒂𝒓𝒆 𝒃𝒊𝒏𝒆 𝒇𝒂̆𝒄𝒖𝒕, 𝒔𝒆 𝒗𝒂 𝒊̂𝒏𝒕𝒐𝒂𝒓𝒄𝒆 𝒊̂𝒏𝒂𝒑𝒐𝒊 𝒍𝒂 𝒗𝒓𝒆𝒎𝒆𝒂 𝒉𝒐𝒕𝒂̆𝒓𝒂̂𝒕𝒂̆ 𝒅𝒆 𝑫𝒖𝒎𝒏𝒆𝒛𝒆𝒖.
𝑹𝒖𝒈𝒂̂𝒏𝒅𝒖-𝒏𝒆 𝒄𝒂 𝒈𝒍𝒂𝒔𝒖𝒍 𝒂𝒓𝒎𝒆𝒍𝒐𝒓 𝒔𝒂̆ 𝒊̂𝒏𝒄𝒆𝒕𝒆𝒛𝒆 𝒔̗𝒊 𝒓𝒂𝒕̗𝒊𝒖𝒏𝒆𝒂 𝒅𝒊𝒂𝒍𝒐𝒈𝒖𝒍𝒖𝒊 𝒔𝒂̆ 𝒂𝒅𝒖𝒄𝒂̆ 𝒑𝒂𝒄𝒆𝒂 𝒊̂𝒏𝒕𝒓𝒆 𝒇𝒓𝒂𝒕̗𝒊𝒊 𝒅𝒆 𝒂𝒄𝒆𝒊𝒂𝒔̗𝒊 𝒄𝒓𝒆𝒅𝒊𝒏𝒕̗𝒂̆, 𝒄𝒂𝒓𝒆 𝒐 𝒅𝒂𝒕𝒂̆ 𝑺-𝒂𝒖 𝒃𝒐𝒕𝒆𝒛𝒂𝒕 𝒊̂𝒏 𝒂𝒑𝒂 𝑵𝒊𝒑𝒓𝒖𝒍𝒖𝒊 𝒔̗𝒊 𝒅𝒆𝒐𝒅𝒂𝒕𝒂̆ 𝒔-𝒂𝒖 𝒊̂𝒏𝒄𝒉𝒊𝒏𝒂𝒕 𝑪𝒓𝒖𝒄𝒊𝒊 𝒍𝒖𝒊 𝑯𝒓𝒊𝒔𝒕𝒐𝒔, 𝑴𝒂̂𝒏𝒕𝒖𝒊𝒕𝒐𝒓𝒖𝒍 𝒍𝒖𝒎𝒊𝒊, 𝒔𝒂̆ 𝒇𝒊𝒎 𝒑𝒓𝒆𝒈𝒂̆𝒕𝒊𝒕̗𝒊 𝒎𝒆𝒓𝒆𝒖 𝒔𝒂̆ 𝒂𝒋𝒖𝒕𝒂̆𝒎 𝒄𝒖 𝒄𝒆𝒍𝒆 𝒏𝒆𝒄𝒆𝒔𝒂𝒓𝒆 𝒑𝒆 𝒄𝒆𝒊 𝒂𝒇𝒍𝒂𝒕̗𝒊 𝒗𝒓𝒆𝒎𝒆𝒍𝒏𝒊𝒄 𝒊̂𝒏 𝒎𝒂𝒓𝒆 𝒔𝒕𝒓𝒂̂𝒎𝒕𝒐𝒓𝒂𝒓𝒆 𝒔̗𝒊 𝒊̂𝒏𝒔𝒕𝒓𝒂̆𝒊𝒏𝒂𝒓𝒆.
Să parcurgem, deci, împreună-păstori și păstoriți, acest drum al nevoințelor Sfântului Post ca să putem la sfârșitul acestei călătorii să primim cu bucurie și vrednicie lumina Învierii lui Hristos în noaptea Sfintelor Paști și cântăm toți într-un glas, imnul de biruință al Învierii Domnului nostru Iisus Hristos.
Dumnezeu să trimită pace lumii, înțelepciunea dialogului și smerenia respectului reciproc celor aflați în război precum și mângâiere celor în suferință, pribegie și moarte, iar pe cei ce au murit năprasnic din cauza războiul să-i așeze în odihna, lumina și slava Preasfintei Treimi. Amin!
† IUSTIN
Episcopul Maramureșului și Sătmarului